SOÁCRĂ, soacre, s. f. Mama unuia dintre soți, în raport cu celălalt soț. ♦ Soacră-mare = mama mirelui. Soacră-mică = mama miresei. – Lat. socra (= socrus).

SOÁCRĂ, soacre, s. f. Mama unuia dintre soți, în raport cu celălalt soț. ◊ Soacră-mare = mama mirelui. Soacră-mică = mama miresei. – Lat. socra (= socrus).

SOÁCRĂ, soacre, s. f. Mama unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. Aia bătrînă e baba Rada, mama lui nenea Alviță, soacra soră-mi Evanghelina. STANCU, D. 176. Feciorul nu ieși din hotârîrea maică-sa, nunta se făcu și baba își luă cămeșa de soacră. CREANGĂ, P. 4. Foaie verde păr uscat, Tînără m-am măritat Și rea soacră-am căpătat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 170. ◊ (Popular) Soacrâ-mare = mama mirelui. Soacră-mică = mama miresei.

!límba-soácrei (plantă) (soa-crei) s. f. art., g.-d. art. límbii-soácrei

!mámă-soácră (-soa-cră) s. f., art. máma-soácră, g.-d. art. mámei-soácre; pl. máme-soácre

soácră (soa-cră) s. f., g.-d. art. soácrei; pl. soácre

soácră-máre (soa-cră-) s. f., art. soácra-mare, g.-d. art. soácrei-mári; pl. soácre-mári

soácră-mea (-ta, -sa) s. f. + adj., pr., g.-d.-art. soácră-mii (-tii, -sii)

límba-soácrei (bot.) s. f. (sil. -crei)

mámă-soácră s. f. (sil. -cră), art. máma-soácră, g.-d. art. mámei-soácre

soácră s. f. (sil. -cră), g.-d. art. soácrei; pl. soácre

soácră-máre s. f. (sil. -cră-), art. soácra-máre, g.-d. art. soácrei-mari; pl. soácre-mari

LÍMBA-SOÁCREI s. v. broască.

SOÁCRĂ ~e f. Mamă a unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. * ~-mare mama mirelui. ~-mică mama miresei. [G.-D. soacrei; Sil. soa-cră] /<lat. socra

soacră f. mama soției sau a bărbatului. [Lat. SOCRA].

soácră (oa dift.) f., pl. e (lat sŏcrus, soacră, pop. sŏcra. V. socru). Mama soțuluĭ orĭ soțiiĭ, față de ginere saŭ de noră. Fig. Femeĭe cicălitoare. Soacră mare, mama mireluĭ.

soácră-mică s. f., art. soacra-mică, g.-d. art. soácrei-mici; pl. soácre-mici

limba-soacrei s. v. BROASCĂ.

de ochii lumii / soacrei expr. 1. pentru a salva aparențele, pentru a lăsa lumii o impresie bună. 2. superficial.