Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru smotoci

SMOTOC├Ź, smotocesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A da, a trage cuiva o b─âtaie bun─â; a p─ârui, a chelfani, a sc─ârm─âna. ÔÇô Cf. sb. smotok.
SMOTOC├Ź, smotocesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A da, a trage cuiva o b─âtaie bun─â; a p─ârui, a chelf─âni, a sc─ârm─âna. ÔÇô Cf. scr. smotok.
SMOTOC├Ź, smotocesc, vb. IV. Tranz. A da o b─âtaie bun─â; a p─ârui, a sc─ârm─âna. Pe Di╚Ťa o smotocesc b─âie╚Ťii din vecini. STANCU, D. 14.
smotoc├ş (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. smotoc├ęsc, imperf. 3 sg. smotoce├í; conj. prez. 3 s─â smotoce├ísc─â
smotoc├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. smotoc├ęsc, imperf. 3 sg. smotoce├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. smotoce├ísc─â
SMOTOC├Ź vb. v. p─ârui.
smotoc├ş, smotoc├ęsc, vb. IV (reg.) 1. a da, a trage cuiva o b─âtaie bun─â; a chelf─âni, a p─ârui, a sc─ârm─âna. 2. (├«n forma: smotroci) a amesteca. 3. (despre puii de animal) a suge lovind tare cu capul ├«n uger, tr─âg├ónd cu putere.
smotoci vb. v. P─éRUI.

Smotoci dex online | sinonim

Smotoci definitie

Intrare: smotoci
smotoci verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a