SMEAD1 s. n. Mâncare specială aruncată în apă ca nadă pentru pești, înainte de a băga undița. – Cf. rus. sned’.

SMEAD2, -Ă, smezi, -de, adj. (Despre oameni) Cu fața negricioasă și palidă; (despre fața oamenilor) negricios și palid. – Din sl. smĕdŭ.

SMEAD1 s. n. Mâncare specială aruncată în apă ca nadă pentru pești, înainte de a băga undița. – Cf. rus. sned’.

SMEAD2, -Ă, smezi, -de, adj. (Despre oameni) Cu fața negricioasă și palidă; (despre fața oamenilor) negricios și palid. – Din sl. smĕdŭ.

SMEAD1 s. n. Mîncare care se aruncă în apă înainte de a da cu undița, ca nadă pentru a atrage peștii în acel loc. Nici un pescar nu are voie să dea nadă sau smead, nici să întrebuințeze mai mult decît o undiță. SADOVEANU, O. A. II 189.

SMEAD2, -Ă, smezi, -de, adj. Cu fața negricioasă și palidă, lipsită de culori vii. Au fost mai ales doi, unul smead și altul balan, care m-au săpat și m-au prigonit. SADOVEANU, E. 45. Fața lui negricioasă părea mai smeadă. REBREANU, R. I 137. [Avea] o figură blîndă, smeadă, pe care gîndurile își pusese deja marca lor de distincție. VLAHUȚĂ, O. A. 256.

smead1 adj. m., pl. smezi; f. smeádă, pl. sméde

smead2 (nadă pentru pești) s. n.

smead adj. m., pl. smezi; f. sg. smeádă, pl. sméde

smead s. n.

smead (-dă), adj. – Culoarea tenului unei persoane cu piele maronie. – Var. smad. Sl. smĕdŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 351; Conev 97), cf. ceh. smĕdy „brunet”, sb. smegj „brunet”.

SMEAD1 n. Momeală pentru a ademeni peștii, în locul unde este aruncată undița. /Orig. nec.

SMEAD2 ~eádă (~ezi, ~éde) (despre persoane) Care are față negricioasă și palidă; cu fața negricioasă și palidă. /<sl. smédu

smead a. ars sau înnegrit de soare. [Slav. SMIEDŬ, oacheș].

smead, -ă adj., pl. smezĭ, smede (vsl. smĭedŭ, oacheș). Între oacheș și bălan, nicĭ întunecat, nicĭ blond: om smead, față smeadă. Rasa smeadă, rasa galbenă. – În nord smad, smadă, pl. tot -ezĭ, -ede.

SMEAD adj. 1. – b. (17 B IV 32); -a f. (P11; P Bor 5; Sd VII 34); Smedești s. (16 B VI 159). 2. Smadu Botoșariului și Nicolae al Smadului Botoșariul 1736 (AO XVI 329). 3. Zmada f. (Ard). 4. Smîdul, Iordan (Bîr II 387).