smântâni definitie

2 intrări

25 definiții pentru smântâni

SMÂNTẤNĂ s. f. 1. Produs alimentar gras, de culoare albă-gălbuie, care se formează la suprafața laptelui nefiert, după ce a fost lăsat câtva timp la temperatura obișnuită, sau care se separă din lapte cu o mașină centrifugă specială. ♦ (Reg.) Caimac. 2. Fig. Partea cea mai bună, cea mai valoroasă dintr-un lucru. – Cf. bg., ucr. smetana.
SMÂNTÂNÍ, smântânesc, vb. IV. Tranz. A aduna smântână de pe lapte; a extrage smântână din lapte. – Din smântână.
SMÂNTÂNĂ s. f. 1. Produs alimentar gras, de culoare albă-gălbuie, care se formează la suprafața laptelui nefiert, după ce a fost lăsat câtva timp la temperatura obișnuită, sau care se separă din lapte cu o mașină centrifugă specială. ♦ (Reg.) Caimac. 2. Fig. Partea cea mai bună, cea mai valoroasă dintr-un lucru. – Cf. bg., ucr. smetana.
SMÂNTÂNÍ, smântânesc, vb. IV. Tranz. A aduna smântâna de pe lapte; a extrage smântâna din lapte. – Din smântână.
SMÎNTÎ́NĂ s. f. 1. Strat gras, de culoare albă-gălbuie, care se formează la suprafața laptelui nefiert, lăsat cîtva timp la temperatura obișnuită sau care se separă din lapte la o mașină centrifugă specială. E un pămînt deosebit acela din care se fac țiglele; oamenii îl aleg de deasupra celorlalte straturi, ca pe o smîntînă. BOGZA, C. O. 216. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face pască cu smîntînă și ouă și feli de bucate. CREANGĂ, P. 29. Am alungat o pisică neagră care se băgase pe coș la oala cu smîntînă. ALECSANDRI, T. I 391. ◊ (Glumeț) I-am gătit de cină Două labe de găină, Cu smîntînă din fîntînă. ALECSANDRI, P. P. 374. ♦ (Regional) Strat gros care se ridică deasupra laptelui fiert; caimac. Îi aduse îndată cafeaua cu lapte... avînd grijă să-i pună smîntînă de două degete. REBREANU, I. 100. 2. Fig. Partea cea mai bună dintr-un lucru; fruntea. V. caimac. Că din turme cam lipsea Oile pe jumătate... Smîntîna mioarelor, Fruntea dobitoacelor, Fala negustorilor. TEODORESCU, P. P. 515. – Formă gramaticală: pl. (rar) smîntînuri (MACEDONSKI, O. III 140).
SMÎNTÎNÍ, smîntînesc. vb. IV. Tranz. (Cu complementul «lapte» sau «oala cu lapte») A ridica stratul de smîntînă format la suprafață, a aduna smîntîna. Oalele... după ce au fost smîntînite se pun pe lîngă foc. PAMFILE, I. C. 26. Cînd căuta mama să smîntînească oalele, smîntînește, Smarandă, dacă ai ce. CREANGĂ, A. 44.
smântấnă s. f., g.-d. art. smântấnii
smântâní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smântânésc, imperf. 3 sg. smântâneá; conj. prez. 3 să smântâneáscă
smântână s. f., g.-d. art. smântânii
smântâní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smântânésc, imperf. 3 sg. smântâneá; conj. prez. 3 sg. și pl. smântâneáscă
SMÂNTÂNĂ s. (pop.) spumă. (~ laptelui.)
SMÂNTÂNĂ s. v. caimac, floare.
SMÂNTÂNÍ vb. (reg.) a smoli. (A ~ laptele.)
smîntînă s. f. – Spumă, cremă de lapte. Sl. *sŭmętana, de la sŭmętati, sŭmęstą „a amesteca, a agita” (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Lambrior 100; Cihac, II, 352; Tiktin; Byhan 319; Berneker, II, 44; Rosetti, GS, V, 158), cf. bg. smetan, slov. smetana, pol. śmietana, ceh., rus. smetana, lituan. smantas. Numai rom. presupune o formă sl. cu ę, celelalte limbi sl. presupun *sŭmetana, Vasmer, II, 672. S-a opus acestei der. îndoiala în ce privește trecerea an < în, care nu există în elementele sl., cf. jupîn, stînă; pentru a depăși dificultatea, s-a atribuit împrumutului o dată mai veche anterioară sec. X, explicație ce nu pare cea mai bună, cf. stăpîn. Der. de la un lat. *mantana < mantum (Pușcariu, Dacor., III, 386; Pușcariu, Lr., 286) sau *mattana < matta (Giuglea, Dacor., III, 616; Skok, Arhiv za Arbanašku Starinu, II, 339) este încă și mai îndoielnică. Philippide, II, 15, crede că ar putea fi cuvînt autohton. Cf. REW 5424N. Der. smîntîni, vb. (a lua smîntîna de pe lapte); smîntînică, s. f. (plantă, Galium cruciatum); smîntînos, adj. (cu multă smîntînă).
SMÂNTÂNĂ f. 1) Produs lactat gras, care se adună deasupra laptelui fermentat natural sau se extrage cu ajutorul separatorului și care este folosit în alimentație sau pentru prepararea untului. 2) fig. mai ales art. Ceea ce este mai de valoare, mai de calitate; frunte. [G.-D. smântânii] /<sl. sumetana
A SMÂNTÂNÍ ~ésc tranz. 1) (laptele pus la prins) A curăța de smântână. 2) (laptele dulce) A supune unei operații de extragere a smântânii (cu ajutorul separatorului). /Din smântână
A SE SMÂNTÂNÍ pers. 3 se ~éște intranz. rar (despre var) A se face gros (ca smântâna). /Din smântână
smântănì v. a strânge smântâna: când căta mama să smântănească oalele CR.
smântână f. 1. floarea laptelui, globulețe grase ce se ridică la suprafața laptelui care stă mai mult timp la un loc; 2. fig. ceea ce-i mai bun. [Slav. *SŬMĒTANA (cf. ceh SMETANA)].
smîntî́nă și zmîntî́nă f, pl ĭ (vsl. *sumentana, d. su-menton, -mesti, a turbura, a amesteca; bg. rus. ceh. smetana, smîntînă. Și la Ossețĭ zmäntin, a amesteca. V. smintesc). Partea groasă care se alege din laptele crud lăsat în repaus 2-3 zile (Laptele rămas după luarea smîntîniĭ și bătut apoĭ se numește „lapte bătut”). V. caimac, cremă.
smîntînésc v. tr. (d. smîntînă). Iaŭ smîntînă de la lapte: a smîntîni laptele, oalele. – Și zm-.
zmîntî́nă, V. smîntînă.
smîntî s. v. CAIMAC. FLOARE.
SMÎNTÎ s. (pop.) spumă. (~ laptelui.)
SMÎNTÎNI vb. (reg.) a smoli. (A ~ laptele.)

smântâni dex

Intrare: smântâni
zmântâni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv
smântâni conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
Intrare: smântână
zmântână substantiv feminin (numai) singular
smântână substantiv feminin (numai) singular