slugărime definitie

8 definiții pentru slugărime

SLUGĂRÍME s. f. (Rar; colectiv) Mulțime de slugi; slujitorime, argățime. – Slugă + suf. -ărime.
SLUGĂRÍME s. f. (Rar; colectiv) Mulțime de slugi; slujitorime, argățime. – Slugă + suf. -ărime.
SLUGĂRÍME s. f. (Cu sens colectiv) Mulțime de slugi; argățime, slujitorime. Boierul a și început a iscodi slugărimea, să afle ce făcuse Manlache. POPA, V. 60.
slugăríme (rar) s. f., g.-d. art. slugărímii
slugăríme s. f., g.-d. art. slugărímii
SLUGĂRÍME s. v. servitorime, slujitorime.
slugăríme f. (d. slugă). Defav. Mulțime de slugĭ, servitorime: slugărimea capitaleĭ.
slugărime s. v. SERVITORIME. SLUJITORIME.

slugărime dex

Intrare: slugărime
slugărime substantiv feminin