SLÁNĂ, slane, s. f. (Reg.) Slănină. – Cf. magh. szalonna.

SLÁNĂ, slane, s. f. (Reg.) Slănină. – Cf. magh. szalonna.

SLÁNĂ s. f. (Regional) Slănină. Și-l beam... îmbucînd ia așa niște hartane de slană crudă, tăvălită prin sare. C. PETRESCU, R. DR. 131.

slánă (reg.) s. f., g.-d. art. slánei; pl. sláne

slánă s. f., g.-d. art. slánei; pl. sláne

SLÁNĂ s. v. slănină.

slană s. v. SLĂNINĂ.

slánă, slane, s.f. – (reg.) Slănină, clisă. – Cf. magh. szalonna (DEX, MDA); din bg. slana (MDA).

slană definitie

slană dex

Intrare: slană

slană substantiv feminin