Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru sl─âb─âciune

SLĂBĂCIÚNE s. f. v. slăbiciune.
SL─éBICI├ÜNE, (3, 4) sl─âbiciuni, s. f. 1. Faptul de a fi slab (1), usc─â╚Ťiv; p. ext. lips─â de for╚Ť─â fizic─â. ÔÖŽ Stare, senza╚Ťie (trec─âtoare) de sleire, de pierdere a puterilor; sf├ór╚Öeal─â. 2. Fig. Lips─â de energie, de fermitate. 3. Fig. (Mai ales la pl.) Defect, lips─â, sc─âdere, cusur. 4. Fig. Pornire, ├«nclina╚Ťie pentru cineva sau ceva; afec╚Ťiune: p. ext. pasiune. 5. (Rar) Lips─â de valoare, de merite, de preg─âtire. [Var.: sl─âb─âci├║ne s. f.] ÔÇô Sl─âbi + suf. -ciune.
SLĂBĂCIÚNE s. f. v. slăbiciune.
SL─éBICI├ÜNE, sl─âbiciuni, s. f. 1. Faptul de a fi slab (1), usc─â╚Ťiv; p. ext. lips─â de for╚Ť─â fizic─â. ÔÖŽ Stare, senza╚Ťie (trec─âtoare) de sleire, de pierdere a puterilor; sf├ór╚Öeal─â. 2. Fig. Lips─â de energie, de fermitate. 3. Fig. (Mai ales la pl.) Defect, lips─â, sc─âdere, cusur. 4. Fig. Pornire, ├«nclina╚Ťie pentru cineva sau ceva; afec╚Ťiune; p. ext. pasiune. 5. Fig. (Rar) Lips─â de valoare, de merite, de preg─âtire. [Var.: sl─âb─âci├║ne s. f.] ÔÇô Sl─âbi + suf. -ciune.
SLĂBĂCIÚNE s. f. v. slăbiciune.
SL─éBICI├ÜNE, sl─âbiciuni, s. f. 1. Faptul de a fi slab (1), lipsit de gr─âsime. ÔÖŽ Stare (temporar─â sau permanent─â) de debilitate, istovire, sf├«r╚Öeal─â (cauzat─â de boal─â, de b├ótr├«ne╚Ťe etc.); lips─â de for╚Ť─â fizic─â. Bolnava spune c─â i-a venit o sl─âbiciune ╚Öi a c─âzut jos f─âr─â s─â-╚Öi fi pierdut cuno╚Ötin╚Ťa. PARHON, O. A. I 270. DaÔÇÖ cum muri frate-tu, m─â, c─â ieri era mai bine? ÔÇô L-a apucat o sl─âbiciune azi diminea╚Ť─â, r─âspunse b─âie╚Ťandrul. DUMITRIU, N. 90. Radu avea o sl─âbiciune sim╚Ťit─â ├«n tot corpul. VLAHU╚Ü─é, O. A. I 104. ÔÖŽ (La pl., rar) Infirmit─â╚Ťi, suferin╚Ťe fizice. R─âmaser─â numai ace╚Öti doi copii mai mici... credeam baremi c─â de ace╚Öti doi voi avea parte la sl─âbiciunile ╚Öi b─âtr├«ne╚Ťele mele. RETEGANUL, P. IV 65. 2. Lips─â de energie, de fermitate. Supremul ├«n╚Ťeles al acestui ceas din urm─â ├«i n─âv─âli ├«n creier ╚Öi ceea ce se n─ârui din el fur─â p─âcatul ╚Öi sl─âbiciunea. GALACTION, O. I 202. Orice clip─â de sl─âbiciune, orice ezitare, orice lips─â de energie n-ar face dec├«t s─â ├«ncurajeze ├«n rele. REBREANU, R. II 14. Se despre╚Ťuiesc, pentru c─â ├«n sl─âbiciunea lor tac ╚Öi nu cuteaz─â a protesta. NEGRUZZI, S. I 243. 3. (Mai ales la pl., determinat prin ┬źomene╚Öti┬╗) Defect, sc─âdere. ├Ä╚Öi netezi barba cu un sur├«s indulgent fa╚Ť─â de toate sl─âbiciunile omene╚Öti. C. PETRESCU, A. 447. Sl─âbiciunile omene╚Öti fiind acelea╚Öi peste tot locul, izb├«nda acestor ╚Öarlatani ├«nt├«mpin─â mult mai pu╚Ťine greut─â╚Ťi. VLAHU╚Ü─é, O. A. 210. Domnitorii au sl─âbiciunile lor, ca ╚Öi ceilal╚Ťi oameni. NEGRUZZI, S. I 185. 4. Pornire, ├«nclina╚Ťie (pentru cineva sau ceva), afec╚Ťiune; pasiune. Mirel Pascu n-a avut niciodat─â o sl─âbiciune deosebit─â, pentru amintirile din copil─ârie. GALAN, Z. R. 9. Pentru Stroe Vardaru avea o veche ╚Öi inexplicabil─â sl─âbiciune. C. PETRESCU, A. R. 25. Via╚Ťa ╚Öi sl─âbiciunea lui, unica odrasl─â ÔÇô b─âiatul ÔÇô vorb─â ├«naintea c─âreia amu╚Ťea dus pe g├«nduri, de-╚Ťi f─âcea mil─â. BASSARABESCU, V. 37. 5. (Rar) Lips─â de valoare, de talent, de capacitate, de preg─âtire. Cu toat─â sl─âbiciunea actorilor de str├«nsur─â. NEGRUZZI, S. I 341. ÔÇô Variant─â: (regional) sl─âb─âci├║ne (CREANG─é, A. 12, RUSSO, S. 7) s. f.
sl─âbici├║ne s. f., g.-d. art. sl─âbici├║nii; (defecte, pasiuni) pl. sl─âbici├║ni
sl─âbici├║ne s. f., g.-d. art. sl─âbici├║nii; (defecte, pasiuni) pl. sl─âbici├║ni
SL─éBICI├ÜNE s. 1. v. debilitate. 2. v. neputin╚Ť─â. 3. v. mole╚Öeal─â. 4. v. extenuare. 5. v. ╚Öubrezeal─â. 6. v. defect. 7. v. netemeinic├şe. 8. v. pasiune. 9. (livr. ╚Öi fam.) feble╚Ťe. (Tu e╚Öti ~ mea!)
SL─éBICI├ÜNE s. v. afec╚Ťiune, ata╚Öament, incapacitate, incompeten╚Ť─â, necompeten╚Ť─â, nepreg─âtire, nepricepere, simpatie.
Sl─âbiciune Ôëá putere
SL─éBICI├ÜNE ~i f. 1) Lips─â de for╚Ť─â fizic─â. 2) Sc─âdere accentuat─â a for╚Ťei fizice. 3) Ceea ce ├«i lipse╚Öte unui lucru sau unei persoane pentru a fi acceptabil din toate punctele de vedere; meteahn─â; cusur; defect. 4) ├Änclina╚Ťie deosebit─â pentru ceva sau pentru cineva. ~ pentru muzic─â. [G.-D. sl─âbiciunii] /a sl─âbi + suf. ~iciune
sl─âbiciune f. 1. starea celui slab; 2. lips─â de putere; 3. fig. lips─â de statornicie: sl─âbiciuni omene╚Öti; 4. pornire, preferin╚Ť─â: are o sl─âbiciune pentru copii.
sl─âbic─ş├║ne f. (d. sl─âbit). Starea celu─ş slab: sl─âbiciun─ş omene╚Öt─ş. A avea sl─âbic─şune pentru cineva, pentru ceva, a avea preferent─â, indulgent─â, inclinatiune: p─ârin╚Ťi─ş a┼ş sl─âbiciune pentru copi─ş, be╚Ťivu pentru vin. ÔÇô ├Än est sl─âb─âc─şune. ├Än Trans. ╚Öi sl─âbie (Agrb. ├Änt. 171).
sl─âbiciune s. v. AFEC╚ÜIUNE. ATA╚śAMENT. INCAPACITATE. INCOMPETEN╚Ü─é. NECOMPETEN╚Ü─é. NEPREG─éTIRE. NEPRICEPERE. SIMPATIE.
SL─éBICIUNE s. 1. debilitate, sl─âb─ânogeal─â, ╚Öubrezenie, (├«nv.) sl─âb─ânogie. (O stare de ~ alarmant─â.) 2. incapacitate, neputin╚Ť─â, (rar) impoten╚Ť─â, (pop.) becisnicie, netrebnicie, nevolnicie, (reg.) nevoio╚Öetur─â, (├«nv.) nemernicie. (~ unui bolnav, a unui b─âtr├«n.) 3. mole╚Öeal─â, sf├«r╚Öeal─â, (reg.) z─âlezitur─â. (Simte o ~ greu de ├«nvins.) 4. epuizare, extenuare, istoveal─â, istovire, sec─âtuire, sf├«r╚Öeal─â, sleire, surmenaj, surmenare, vl─âguire, (├«nv. ╚Öi reg.) sl─âbie, (├«nv. livr.) marasm. (Stare de total─â ~.) 5. ╚Öubrezeal─â. (~ construc╚Ťiei.) 6. cusur, defect, deficien╚Ť─â, imperfec╚Ťiune, insuficien╚Ť─â, lacun─â, lips─â, meteahn─â, neajuns, p─âcat, sc─âdere, viciu, (livr.) caren╚Ť─â, racil─â, tar─â, (pop. ╚Öi fam.) bete╚Öug, (reg. ╚Öi fam.) hib─â, (reg.) madea, teahn─â, (Olt., Munt. ╚Öi Mold.) ponos, (├«nv.) gre╚Öeal─â, lichea, nedes─âv├«r╚Öire, r─âutate. (Are nenum─ârate ~.) 7. netemeinicie, (fig.) ╚Öubrezenie. (~ argumentelor. cuiva.) 8. pasiune. (~ lui e teatrul.) 9. (livr. ╚Öi fam.) feble╚Ťe. (Tu e╚Öti ~ mea!)
SL─éBICIUNE. Subst. Sl─âbiciune, sl─âbire; piperniceal─â, pipernicie, pipernicire, jig─âreal─â, scof├«lcire, ofilire (fig.), uscare (fig.). Lips─â de putere, debilitate, neputin╚Ť─â, impoten╚Ť─â, adinamie, consump╚Ťie, inani╚Ťie, anemie, surmenaj, surmenare, istoveal─â, istovire, extenuare, sleire (fig.), anemiere, epuizare, sf├«r╚Öeal─â, sec─âtuire. Sl─âb─ânog, sl─âb─âtur─â, ╚Ť├«r (fig.), sfrijit, becisnic (pop.), anemic, ofticos (fig.), cadavru viu, umbr─â (fig.); znamie (reg.). Adj. Slab, sl─âbu╚Ť (dim.), pl─âp├«nd, firav, sl─âb─ânog, sl─âb─ânogit, uscat, costeliv, scheletic, jig─ârit (fam.), sfrijit, scof├«lcit, slab de-i numeri coastele; pipernicit, pirpiriu, mic, m─ârunt, pu╚Ťin la trup, un pumn de om, priz─ârit (pop. ╚Öi fam.), o umbr─â de om. Lipsit de putere, lipsit de vlag─â, f─âr─â vlag─â (putere), vl─âguit, debil, debilitat, neputincios, impotent, anemic, anemiat, surmenat, istovit, extenuat, sleit (fig.), epuizat, sf├«r╚Öit, fr├«nt, sec─âtuit, l├«nced (├«nv.), becisnic (pop.), ofticos (fig.), ca o l─âm├«ie stoars─â; palid; galben, ve╚Öted (fig.), ve╚Ötejit (fig.), ofilit (fig.), uscat (fig.), trecut, fanat, tras. Vb. A fi slab, a fi tras la fa╚Ť─â, a fi numai piele ╚Öi os (oase), ├«i po╚Ťi num─âra coastele, ├«l sufl─â v├«ntul, ├«i fluier─â v├«ntul prin oase, ├«i curg oasele, are numai sufletul ├«n oase, parc─â m─ân├«nc─â numai vinerea; a nu (mai) avea vlag─â, a nu mai avea s├«nge ├«n obraz. A sl─âbi, a (se) sl─âb─ânogi, a se usca, a se sfriji, a se jig─âri (fam.), a se scof├«lci, a se usca, a desc─ârna, a se face iasc─â (sc├«ndur─â, pastram─â), a ie╚Öi ca c├«inele din iarn─â, a se topi (a se usca, a se pierde) pe picioare (de-a-n picioarele), a se trage la fa╚Ť─â. A-╚Öi pierde vigoarea (puterea), a (se) debilita, a (se) anemia, a (se) istovi, a (se) surmena, a (se) extenua, a (se) epuiza, a (se) slei (fig.), a se sf├«r╚Öi, a (se) vl─âgui; a se ve╚Öteji (fig.), a se ofili (fig.), a se fana, a se trece. Adv. F─âr─â putere, f─âr─â vlag─â. V. boal─â, oboseal─â, statur─â.
FRAILTY, THY NAME IS WOMAN (engl.) sl─âbiciune, numele t─âu e femeie ÔÇô Shakespeare, ÔÇ×HamletÔÇŁ, act. I, scena 2. Cuvinte pe care i le adreseaz─â Hamlet mamei sale, mustr├ónd-o, m├óhnit, c─â s-a rec─âs─âtorit numai dup─â o lun─â de v─âduvie.

Sl─âb─âciune dex online | sinonim

Sl─âb─âciune definitie

Intrare: sl─âbiciune
sl─âb─âciune
sl─âbiciune substantiv feminin