Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru sistem─â

SISTÉMĂ s. f. v. sistem.
SISTÉMĂ s. f. v. sistem.
SIST├ëM, sisteme, s. n. 1. Ansamblu de elemente (principii, reguli, for╚Ťe) dependente ├«ntre ele ╚Öi form├«nd un tot organizat (care pune ordine ├«ntr-un domeniu de g├«ndire teoretic─â sau care face ca o activitate practic─â s─â func╚Ťioneze potrivit scopului urm─ârit). Ce este un sistem? Un complex de elemente care se influen╚Ťeaz─â reciproc ╚Öi care s├«nt coordonate ├«ntre ele ├«n vederea ├«ndeplinirii unei func╚Ťii comune. GRAUR, S. L. 11. Sistemul lumii, conceput de ilustrul matematician Newton, e ast─âzi pus ├«n discu╚Ťie. MARINESCU, P. A. 36. Priveam cu mirare ├«naintea mea pe un filozof care cuno╚Ötea toate sistemele filozofice ╚Öi care... din treapt─â ├«n treapt─â, m─â ridica cu sine spre ni╚Öte ├«n─âl╚Ťimi nea╚Öteptate. GALACTION, O. I 231. [Oamenii] ├«mp─âr╚Ťesc a lor g├«ndire pe sisteme numeroase. EMINESCU, O. I 36. Va trece ╚Öi ardelenismul, cum au trecut multe alte sisteme. RUSSO, O. 63. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri indic├«nd domeniul la care se refer─â, alc─âtuie╚Öte adesea formule fixe) Sistem metric v. metric. Sistem solar = ansamblu de corpuri cere╚Öti alc─âtuit din soare ╚Öi din corpurile care graviteaz─â ├«n jurul lui. Nenum─ârate planete se ├«nv├«rtesc ├«n sisteme solare pe care omul le-ar putea cuceri, ├«nsu╚Öindu-╚Öi fantasticele lor teritorii. BOGZA, V. J. 6. Sistemul nervos (osos, muscular etc.) = totalitatea elementelor nervoase (osoase, musculare etc.) formate dintr-un ╚Ťesut specializat ╚Öi care ac╚Ťioneaz─â ├«n vederea unui scop comun. Este un mare dezacord ├«ntre sistemul dentar ╚Öi cutia cranian─â. BART, S. M. 107. Sistem vegetativ = totalitatea organelor care asigur─â hr─ânirea ╚Öi cre╚Öterea unei plante sau a unui animal. Sistem de ecua╚Ťii = ansamblu format din dou─â sau mai multe ecua╚Ťii, legate ├«ntre ele prin faptul c─â admit aceea╚Öi solu╚Ťie. Sistem fizic = sistem format din corpuri ╚Öi din c├«mpuri de for╚Ť─â (electrice, magnetice, nucleare), considerat din punctul de vedere al propriet─â╚Ťilor sale fizice. Sistem tehnic = sistem fizic format cel pu╚Ťin ├«n parte din corpuri solide produse prin mijloace tehnice. 2. Fel de a lucra, metod─â de lucru (├«nt├«mpl├ótoare sau dup─â un plan chibzuit); norm─â, obicei. Sistemul cel mai bun s─â descopere... pe f─âpta╚Öi. SADOVEANU, B. 247. M-am convins acuma c─â vechiul sistem cu sobe nu era de l─âp─âdat. CARAGIALE, O. VII 33. [Profesorul] scoase din s├«n o bro╚Öur─â cartonat─â cu h├«rtie pestri╚Ť─â... O! am g├«ndit, aceasta e negre╚Öit vreun extract lesnicios a sistemului s─âu de ├«nv─â╚Ť─âtur─â. NEGRUZZI, S. I 7. ÔŚŐ Sistem Braille = metod─â de scriere pentru orbi, cu literele scoase ├«n relief (ca s─â poat─â fi pip─âite). 3. Model, tip, tipar, marc─â (de fabric─â). Motor sistem diesel. ÔÇô Variant─â: (ast─âzi rar) sist├ęm─â (C. PETRESCU, A. 383, ODOBESCU, S. III 37, RUSSO, S. 59) s. f.
SISTÉMĂ s. f. v. sistem.
SISTÉMĂ s.f. v. sistem.
sistem─â f. 1. total din p─âr╚Ťi coordinate ├«ntre ele: sistem─â nervoas─â, sistem─â planetar─â; 2. adunare de principii legate laolalt─â a╚Öa ca s─â formeze un tot, o doctrin─â: sistema lui Epicur; 3. distribu╚Ťiune metodic─â ╚Öi artificial─â a fiin╚Ťelor spre a ├«nlesni studiul lor; sistema lui Lineu; 4. totalitatea proced─ârilor spre a ajunge la un rezultat: sistem─â de educa╚Ťiune; sistem─â metric─â, toate m─âsurile ce au ca baz─â metrul. [Se zice ╚Öi sistem].
*sist├ęm─â f., pl. e (vgr. systema, d. s├Żn, la un loc, ╚Öi istemi, pun). Lucru compus din p─âr╚Ť─ş unite ├«ntre ele cu regul─â: sistema nervoas─â, sistema planetar─â. Principi─ş care formeaz─â la un loc o doctrin─â: sistema lu─ş Descartes. Fel de a clasifica dup─â oare-care caractere: sistema lu─ş Linn├ę. Fel de a guverna, de a proceda, de a educa: sistema feudal─â, sistem─â de educa╚Ťiune. Geol. Se zice despre perioadele care despart erele: sistema devonian─â. Sistema metric─â, toate m─âsurile bazate pe metru. ÔÇô ╚śi sistem., pl. e (dup─â fr.).

Sistem─â dex online | sinonim

Sistem─â definitie

Intrare: sistem─â
sistem─â