Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

28 defini╚Ťii pentru sistem

SIST├ëM, sisteme, s. n. 1. Ansamblu de elemente (principii, reguli, for╚Ťe etc.) dependente ├«ntre ele ╚Öi form├ónd un ├«ntreg organizat, care pune ordine ├«ntr-un domeniu de g├óndire teoretic─â, reglementeaz─â clasificarea materialului ├«ntr-un domeniu de ╚Ötiin╚Ťe ale naturii sau face ca o activitate practic─â s─â func╚Ťioneze potrivit scopului urm─ârit. ÔŚŐ Sistem informa╚Ťional = ansamblu de procedee ╚Öi mijloace de colectare, prelucrare ╚Öi transmitere a informa╚Ťiei necesare procesului de conducere a ├«ntreprinderilor, institu╚Ťiilor, ministerelor etc. ÔÖŽ Totalitatea rela╚Ťiilor pe baza c─ârora este constituit un sistem (1). 2. Totalitatea depozitelor formate ├«n decursul unei perioade geologice. 3. Metod─â de lucru, mod de organizare a unui proces, a unei opera╚Ťii, fel de a lucra; norm─â, obicei. ÔŚŐ Sistem Braille = metod─â de scriere pentru orbi, cu litere tipografice speciale scoase ├«n relief pentru a putea fi pip─âite. 4. Model, tip, tipar; marc─â (de fabric─â). 5. (├Än sintagma) Sistem audio = combin─â muzical─â. [Var.: (rar) sist├ęm─â s. f.] ÔÇô Din fr. syst├Ęme, lat. systema.
SIST├ëM, sisteme, s. n. 1. Ansamblu de elemente (principii, reguli, for╚Ťe etc.) dependente ├«ntre ele ╚Öi form├ónd un tot organizat, care pune ordine ├«ntr-un domeniu de g├óndire teoretic─â, reglementeaz─â clasificarea materialului ├«ntr-un domeniu de ╚Ötiin╚Ťe ale naturii sau face ca o activitate practic─â s─â func╚Ťioneze potrivit scopului urm─ârit. ÔŚŐ Sistem informa╚Ťional = ansamblu de procedee ╚Öi mijloace de colectare, prelucrare ╚Öi transmitere a informa╚Ťiei necesare procesului de conducere a ├«ntreprinderilor, institu╚Ťiilor, ministerelor etc. ÔÖŽ Totalitatea rela╚Ťiilor pe baza c─ârora este alc─âtuit un sistem (1). 2. Totalitatea depozitelor formate ├«n decursul unei perioade geologice. 3. Metod─â de lucru, mod de organizare a unui proces, a unei opera╚Ťii, fel de a lucra; norm─â, obicei. ÔŚŐ Sistem Braille = metod─â de scriere pentru orbi, cu litere tipografice speciale scoase ├«n relief, pentru a putea fi pip─âite. 4. Model, tip, tipar; marc─â (de fabric─â). 5. (├Än sintagma) Sistem audio = combin─â muzical─â. [Var.: (rar) sist├ęm─â s. f.] ÔÇô Din fr. syst├Ęme, lat. systema.
SIST├ëM, sisteme, s. n. 1. Ansamblu de elemente (principii, reguli, for╚Ťe) dependente ├«ntre ele ╚Öi form├«nd un tot organizat (care pune ordine ├«ntr-un domeniu de g├«ndire teoretic─â sau care face ca o activitate practic─â s─â func╚Ťioneze potrivit scopului urm─ârit). Ce este un sistem? Un complex de elemente care se influen╚Ťeaz─â reciproc ╚Öi care s├«nt coordonate ├«ntre ele ├«n vederea ├«ndeplinirii unei func╚Ťii comune. GRAUR, S. L. 11. Sistemul lumii, conceput de ilustrul matematician Newton, e ast─âzi pus ├«n discu╚Ťie. MARINESCU, P. A. 36. Priveam cu mirare ├«naintea mea pe un filozof care cuno╚Ötea toate sistemele filozofice ╚Öi care... din treapt─â ├«n treapt─â, m─â ridica cu sine spre ni╚Öte ├«n─âl╚Ťimi nea╚Öteptate. GALACTION, O. I 231. [Oamenii] ├«mp─âr╚Ťesc a lor g├«ndire pe sisteme numeroase. EMINESCU, O. I 36. Va trece ╚Öi ardelenismul, cum au trecut multe alte sisteme. RUSSO, O. 63. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri indic├«nd domeniul la care se refer─â, alc─âtuie╚Öte adesea formule fixe) Sistem metric v. metric. Sistem solar = ansamblu de corpuri cere╚Öti alc─âtuit din soare ╚Öi din corpurile care graviteaz─â ├«n jurul lui. Nenum─ârate planete se ├«nv├«rtesc ├«n sisteme solare pe care omul le-ar putea cuceri, ├«nsu╚Öindu-╚Öi fantasticele lor teritorii. BOGZA, V. J. 6. Sistemul nervos (osos, muscular etc.) = totalitatea elementelor nervoase (osoase, musculare etc.) formate dintr-un ╚Ťesut specializat ╚Öi care ac╚Ťioneaz─â ├«n vederea unui scop comun. Este un mare dezacord ├«ntre sistemul dentar ╚Öi cutia cranian─â. BART, S. M. 107. Sistem vegetativ = totalitatea organelor care asigur─â hr─ânirea ╚Öi cre╚Öterea unei plante sau a unui animal. Sistem de ecua╚Ťii = ansamblu format din dou─â sau mai multe ecua╚Ťii, legate ├«ntre ele prin faptul c─â admit aceea╚Öi solu╚Ťie. Sistem fizic = sistem format din corpuri ╚Öi din c├«mpuri de for╚Ť─â (electrice, magnetice, nucleare), considerat din punctul de vedere al propriet─â╚Ťilor sale fizice. Sistem tehnic = sistem fizic format cel pu╚Ťin ├«n parte din corpuri solide produse prin mijloace tehnice. 2. Fel de a lucra, metod─â de lucru (├«nt├«mpl├ótoare sau dup─â un plan chibzuit); norm─â, obicei. Sistemul cel mai bun s─â descopere... pe f─âpta╚Öi. SADOVEANU, B. 247. M-am convins acuma c─â vechiul sistem cu sobe nu era de l─âp─âdat. CARAGIALE, O. VII 33. [Profesorul] scoase din s├«n o bro╚Öur─â cartonat─â cu h├«rtie pestri╚Ť─â... O! am g├«ndit, aceasta e negre╚Öit vreun extract lesnicios a sistemului s─âu de ├«nv─â╚Ť─âtur─â. NEGRUZZI, S. I 7. ÔŚŐ Sistem Braille = metod─â de scriere pentru orbi, cu literele scoase ├«n relief (ca s─â poat─â fi pip─âite). 3. Model, tip, tipar, marc─â (de fabric─â). Motor sistem diesel. ÔÇô Variant─â: (ast─âzi rar) sist├ęm─â (C. PETRESCU, A. 383, ODOBESCU, S. III 37, RUSSO, S. 59) s. f.
sist├ęm s. n., pl. sist├ęme
sist├ęm s. n., pl. sist├ęme
SISTÉM s. v. stil.
SIST├ëM s. 1. ansamblu. (Un ~ coerent de idei; un ~ tehnic.) 2. structur─â. (Un ~ ├«nchis.) 3. model, tip. (Un ~ nou de evacuare a apei.) 4. (ANAT., FIZIOL.) aparat. (~ circulator, cardiovascular etc.) 5. (ANAT.) sistem nervos central = nevrax, ax cerebrospinal, sistem nervos cerebrospinal; sistem nervos cerebrospinal v. sistem nervos central; sistem nervos ortosimpatic = sistem nervos simpatic; sistem nervos simpatic v. sistem nervos ortosimpatic; sistem osos = osatur─â, schelet, (├«nv., ├«n Transilv.) dabil─â, (fig.) cherestea. 6. (GEOGR.) sistem muntos = lan╚Ť, (livr.) caten─â. 7. forma╚Ťiune, or├ónduire. (~ social-economic.) 8. or├ónduire, regim, societate. (~ul capitalist.) 9. v. procedeu. 10. (TEHN.) metod─â, procedeu, solu╚Ťie. (~ de turnare.) 11. (FIZ., MAT.) sistem de referin╚Ť─â = referen╚Ťial. 12. doctrin─â, ├«nv─â╚Ť─âtur─â, teorie. (~ economic.) 13. (EC.) sistem monetar = mercantilism timpuriu. 14. (PED.) sistem monitorial v. lancasterianism. 15. (ASTRON.) sistem planetar v. lume; sistem solar v. lume; sistem stelar v. galaxie; sistemul heliocentric v. heliocentrism. 16. (CHIM.) sistemul periodic al elementelor = tabloul periodic al elementelor. 17. metod─â. (O lucrare v─âdind lipsa de ~.) 18. fel, gen, manier─â, mod, modalitate, regim, stil. (~ de via╚Ť─â.)
SIST├ëM s.n. 1. Ansamblu de elemente (principii, reguli, for╚Ťe etc.) dependente ├«ntre ele ╚Öi form├ónd un tot organizat, care pune ordine ├«ntr-un domeniu de g├óndire teoretic─â, reglementeaz─â clasificarea materialului ├«ntr-un domeniu de ╚Ötiin╚Ťe ale naturii sau face ca o activitate practic─â s─â func╚Ťioneze potrivit scopului urm─ârit. 2. (Anat.) Grupare morfologic─â ╚Öi func╚Ťional─â unitar─â de organe sau de structuri. 3. (Biol.) Ansamblu de elemente aflate ├«n interac╚Ťiune. ÔÖŽ (Geol.) Succesiune de strate care corespunde aceleia╚Öi perioade. ÔÖŽ (Min.) Sistem cristalin = ansamblu de forme de baz─â. 4. Ansamblu ordonat care apare ca rezultat al unei clasific─âri. ÔŚŐ Sistem solar = ansamblu de corpuri cere╚Öti ├«n care intr─â Soarele, planetele cu sateli╚Ťii lor, planetoizii ╚Öi cometele periodice; sistem de ecua╚Ťii = grup de mai multe ecua╚Ťii cu acelea╚Öi necunoscute; sistem tehnic = ansamblu de corpuri fizice compus, cel pu╚Ťin ├«n parte, din corpuri solide ╚Öi folosit ├«n tehnic─â. 5. Mod de organizare a unui proces, a unei opera╚Ťii, a unei activit─â╚Ťi etc.; metod─â de lucru, fel de a lucra. 6. Sistem informa╚Ťional = ansamblu de procedee ╚Öi mijloace de adunare, prelucrare ╚Öi transmitere a informa╚Ťiei necesare procesului de conducere a ├«ntreprinderilor etc. [Pl. -me, -muri, var. sistem─â s.f. / cf. fr. syst├Ęme, it. sistema, engl. system, lat., gr. systema].
SIST├ëM s. n. 1. ansamblu de elemente aflate ├«ntr-o rela╚Ťie structural─â, de interdependen╚Ť─â ╚Öi interac╚Ťiune reciproc─â, form├ónd un tot organizat. 2. (anat.) grupare morfologic─â ╚Öi func╚Ťional─â unitar─â de organe sau de structuri. 3. (biol.) ansamblu de elemente aflate ├«n interac╚Ťiune. ÔÖŽ (geol.) succesiune de straturi care corespunde aceleia╚Öi perioade. 4. ansamblu ordonat care apare ca rezultat al unei clasific─âri. ÔÖŽ ~ solar = ansamblu de corpuri cere╚Öti ├«n care intr─â Soarele, planetele cu sateli╚Ťii lor (mas─â atomic─â, num─âr de ordine); ~ de ecua╚Ťii = grup de mai multe ecua╚Ťii cu acelea╚Öi necunoscute; ~ tehnic = ansamblu de corpuri fizice compus, cel pu╚Ťin ├«n parte, din corpuri solide, folosit ├«n tehnic─â; ~ de unit─â╚Ťi = ansamblu de unit─â╚Ťi de m─âsur─â dintr-un num─âr restr├óns de unit─â╚Ťi fundamentale; ~ audio = combin─â muzical─â. 5. mod de organizare a unui proces, a unei opera╚Ťii, activit─â╚Ťi etc.; metod─â de lucru, fel de a lucra. 6. ~ informa╚Ťional = ansamblu de procedee ╚Öi mijloace de adunare, prelucrare ╚Öi transmitere a informa╚Ťiei necesare procesului de conducere a ├«ntreprinderilor etc.; ~ ul ╚Ötiin╚Ťelor = totalitate a disciplinelor ╚Ötiin╚Ťifice, ansamblul cuno╚Ötin╚Ťelor teoretice ale oamenilor ├«ntr-o anumit─â etap─â istoric─â. 7. (fam.) mijloc ingenios. (< fr. syst├Ęme, lat. systema, germ. System)
sist├ęm (-me), s. n. ÔÇô Ansamblu de elemente organizate. ÔÇô Var. ├«nv. sistim─â. Mr. sistim─â. Fr. syst├ęme ╚Öi mai ├«nainte (sec. XVIII), din ngr. ¤â¤Ź¤â¤ä╬Ě╬╝╬▒ (G├íldi 254). ÔÇô Der. din fr. sistematic, adj.; sistematiza, vb.
SIST├ëM ~e n. 1) Ansamblu de elemente (materiale sau ideale) cu anumite tr─âs─âturi comune care formeaz─â un tot organizat. ~ nervos. ~ solar. ~ filozofic. 2) Mod de organizare a unui proces, a unei activit─â╚Ťi. ~ electoral. 3) Form─â de guvern─âm├ónt; regim; or├ónduire. ~ feudal. 4) Ansamblu coordonat de procedee, folosit pentru a ob╚Ťine un rezultat pozitiv. ~ de tratare a unei boli. 5) Succesiune de straturi formate ├«n decursul unei perioade geologice. 6) Ansamblu de instala╚Ťii asociate. ~ tehnic. ~ energetic. /<lat. systema, it. sistema, fr. systeme, germ. System
sistem n. V. sistem─â.
sistem─â f. 1. total din p─âr╚Ťi coordinate ├«ntre ele: sistem─â nervoas─â, sistem─â planetar─â; 2. adunare de principii legate laolalt─â a╚Öa ca s─â formeze un tot, o doctrin─â: sistema lui Epicur; 3. distribu╚Ťiune metodic─â ╚Öi artificial─â a fiin╚Ťelor spre a ├«nlesni studiul lor; sistema lui Lineu; 4. totalitatea proced─ârilor spre a ajunge la un rezultat: sistem─â de educa╚Ťiune; sistem─â metric─â, toate m─âsurile ce au ca baz─â metrul. [Se zice ╚Öi sistem].
*sist├ęm─â f., pl. e (vgr. systema, d. s├Żn, la un loc, ╚Öi istemi, pun). Lucru compus din p─âr╚Ť─ş unite ├«ntre ele cu regul─â: sistema nervoas─â, sistema planetar─â. Principi─ş care formeaz─â la un loc o doctrin─â: sistema lu─ş Descartes. Fel de a clasifica dup─â oare-care caractere: sistema lu─ş Linn├ę. Fel de a guverna, de a proceda, de a educa: sistema feudal─â, sistem─â de educa╚Ťiune. Geol. Se zice despre perioadele care despart erele: sistema devonian─â. Sistema metric─â, toate m─âsurile bazate pe metru. ÔÇô ╚śi sistem., pl. e (dup─â fr.).
sistem s. v. STIL.
SISTEM s. 1. ansamblu. (Un ~ coerent de idei; un ~ tehnic.) 2. structur─â. (Un ~ ├«nchis.) 3. model, tip. (Un ~ nou de evacuare a apei.) 4. (ANAT., FIZIOL.) aparat. (~ circulator, cardiovascular etc.) 5. (ANAT.) sistem osos = osatur─â, schelet, (├«nv., ├«n Transilv.) dabil─â, (fig.) cherestea. (Un ~ puternic.) 6. (GEOGR.) sistem muntos = lan╚Ť, (livr.) caten─â. 7. forma╚Ťie, or├«nduire. (~ social-economic.) 8. or├«nduire, regim, societate. (~ capitalist.) 9. cale, chip, fel, form─â, manier─â, metod─â, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedur─â, putin╚Ť─â, (reg.) cap, modru, (├«nv.) manoper─â, mar╚Ö─â, mediu, mijlocire. (Un alt ~ de a rezolva problema.) 10. (TEHN.) metod─â, procedeu, solu╚Ťie. (~ de turnare.) 11. (FIZ., MAT.) sistem de referin╚Ť─â = referen╚Ťial. 12. doctrin─â, ├«nv─â╚Ť─âtur─â, teorie. (~ economic; ~ lui Marx.) 13. (PEDAGOGIE) sistem monitorial = lancasterianism. 14. metod─â. (O lucrare v─âdind lipsa de ~.) 15. fel, gen, manier─â, mod, modalitate, regim, stil. (~ de via╚Ť─â.)
star-sist├ęm s. (anglicism) Organizare a industriei cinematografice ╚Öi a spectacolului pornind de la publicitatea ╚Öi cultul vedetei (starului) ÔŚŐ ÔÇ×Televiziunea, care a pus cap─ât starsistemului, ├«l re├«nvie [...]ÔÇŁ Almanah Cinema 1973 p. 24. ÔŚŐ ÔÇ×Specificul acestui nou tip de superproduc╚Ťii pune un accent important pe star-sistemul incriminat p├ón─â nu demult.ÔÇŁ R.lit. 3 IV 75 p. 23. ÔŚŐ ÔÇ×Un Cannes debucolizat, renun╚Ť├ónd la circul star-sistemului ╚Öi la naive euforii cinefile.ÔÇŁ R.lit. 2 VI 77 p. 24. ÔŚŐ ÔÇ×[...] sute, poate mii de admiratori ÔÇô recrudescen╚Ťa star-sistemului! ÔÇô se reped asupra propriului idol ╚Öi-s gata s─â-l devore [...]ÔÇŁ R.lit. 30 V 85 p. 20. ÔŚŐ ÔÇ×Vechea idiosincrazie a star-sistemului a disp─ârut [...]ÔÇŁ R.lit. 6 VI 85 p. 21 (din engl. star-system; cf. fr. star-system; DMC 1950; C. Lupu ├«n SCL 6/82 p. 504)
de╚Öertic, sistem depozi╚Ťional ~ (engl.= desert) (sedim.), domeniu continental de sedimentare localizat ├«n zone cu climat cald ╚Öi arid ╚Öi dominat de ac╚Ťiunea eroziv─â ╚Öi acumulativ─â a v├óntului. Astfel, ├«n s.d.d. se acumuleaz─â faciesuri foarte diferite: Ôćĺ hamade, Ôćĺ erg-uri, Ôćĺ serir-uri, Ôćĺ ued-uri ╚Öi zone Ôćĺ sabkha continental. Tr─âs─âturile diag-nostice sunt: nisipurile bine sortate, ondula╚Ťiile eoliene, cr─âp─âturile de uscare ╚Öi mineralele evaporitice. Uneori sin. cu eolian.
fluviatil, sistem depozi╚Ťional Ôł╝, (engl.= fluviatil system), (sedim.), domeniu de sedimentare controlat ╚Öi definit de distribu╚Ťia re╚Ťelei hidrografice ├«n ariile con-tinentale. Un organism fluvial, av├ónd o scurgere continu─â a apei, se manifest─â ├«n cursul mijlociu (zona submontan─â) ╚Öi ├«n cel inferior (zona de c├ómpie) ca un agent de transport ╚Öi ca mediu de acumulare. Formele acumulative sunt foarte variabile (Ôćĺ bare, Ôćĺ bancuri, Ôćĺ grinduri etc.), iar criteriile de apreciere ╚Öi delimitare a ÔÇ×mediilor de sedimentareÔÇŁ (subsistemelor) sunt foarte diferite: gradul de sinuozitate al r├óului, debitul solid, morfologia transversal─â a v─âii (albia minor─â, albia major─â, conul aluvial).
glaciar, sistem depozi╚Ťional Ôł╝, (engl.= glacial), (sedim.), domeniu de sedimentare controlat de temperaturi sc─âzute (├«n jurul lui zero grade) ╚Öi precipita╚Ťii abundente sub form─â de z─âpad─â; s.d.g. acoper─â zonele de interac╚Ťiune a ghe╚Ťarilor cu substratul lor. Principalele subsisteme g. sunt: g.-lacustru, g.-fluvial ╚Öi g.-marin, iar produsele specifice s.g. sunt: Ôćĺ tillitele, Ôćĺ varvele ╚Öi acumul─ârile morenice care ├«mbrac─â forme de Ôćĺ drumlin, Ôćĺ esker, Ôćĺ kame etc.
lacustru, sistem depozi╚Ťional Ôł╝, (engl.= lacustrine) sistem natural cu mase de ap─â st─ât─âtoare, localizate ├«n zone depresionare din domeniul continental, ├«n rela╚Ťie direct─â cu uscatul ├«nconjur─âtor. Dimensiunile s.l., fa╚Ť─â de m─âri ╚Öi oceane sunt mult limitate. Energia de bazin este sc─âzut─â, iar natura sedimentelor este determinat─â de calitatea apelor (chimism) ╚Öi de clima care controleaz─â evolu╚Ťia s.d. ├Än zonele aride se acumuleaz─â carbona╚Ťi, sulfa╚Ťi, cloruri, uneori ├«n alternan╚Ť─â cu argile, iar ├«n zonele temperate ╚Öi umede, sapropeluri, turbe, m├óluri feruginoase etc.
lagunar, sistem depozi╚Ťional Ôł╝, (engl.= lagoon, laguna) domeniu de tranzi╚Ťie plasat ├«ntre continent ╚Öi cordoane litorale ╚Öi ocupat de ape salmastre, saline ╚Öi hipersaline. Calitatea sedimentelor din s.d.l. este determinat─â de aportul intermitent ╚Öi unidirec╚Ťional al apei de mare ├«n bazin (printr-o porti╚Ť─â) ╚Öi de leg─âturile pe care acesta le are cu ariile continentale. Produsele specifice sunt: evaporitele, peletele asociate cu structuri de bioturba╚Ťie, argilele ├«ndin╚Ťate cu nisipuri etc.
SISTEM ansamlu de elemente sau m─âsuri concepute ├«ntr-o viziune unitar─â, pentru realizarea ├«n condi╚Ťii optime a unui complex de activit─â╚Ťi av├ónd caracter aviatic. Sistem de foc, ansamblul loviturilor de avia╚Ťie organizat pentru nimicirea sau neutralizarea inamicului, asigur├ónd ├«n ap─ârare nimicirea grup─ârilor inamice de ofensiv─â, lovind-o pe timpul apropierii, preg─âtirii pentru atac ╚Öi al execut─ârii acestuia, iar ├«n ofensiv─â, nimicirea obiectivelor inamice din sectorul de rupere al ap─âr─ârii, sprijinul ofensivei pentru dezvoltarea ├«n ad├óncime, acoperirea jonc╚Ťiunilor ╚Öi flancurilor. Sistem de para╚Öutare, asigur─â lansarea din aeronave a obiectelor voluminoase ╚Öi grele, fiind alc─âtuite din c├óteva para╚Öute care se deschid simultan, containerele fiind prev─âzute cu dispozitive de amortizare. Sistem de echipare/de suspensie, asigur─â acro╚Öarea para╚Öutei, parapantei sau a deltaplanului de corpul para╚Öutistului sau a pilotului, conferindu-i o pozi╚Ťie comod─â pe timpul pilot─ârii aparatului. Sistem de declan╚Öare a para╚Öutei, instala╚Ťie pentru deschiderea para╚Öutei prin ac╚Ťionarea comenzii automate sau manuale (v.). Sistemul de presiune furnizeaz─â aer prelucrat pentru sistemul de condi╚Ťionare ╚Öi antijivraj, format ├«n principal dintr-o surs─â de aer comprimat. Sistemul de evitare a abordajelor, mijloc perfec╚Ťionat care furnizeaz─â pilotului toate indica╚Ťiile necesare asupra oric─ârui avion care zboar─â ├«n apropiere, semnaliz├ónd manevra care trebuie utilizat─â pentru evitarea abordajului (viraj st├ónga sau dreapta, cabraj, picaj) ╚Öi sf├ór╚Öitul acesteia, put├ónd fi conectat la pilotul automat. Sistemul de protec╚Ťie ├«mpotriva limitei de vitez─â, format dintr-o butelie cu azot care ac╚Ťioneaz─â asupra unui piston ├«mping├ónd man╚Öa ├«nainte, ├«mpiedic├ónd angajarea aeronavei, ac╚Ťion├ónd c├ónd pilotul nu r─âspunde la semnalizatorul optic ╚Öi la vibra╚Ťiile man╚Öei (provocate de un mecanism cu excentric) datorate limitei de vitez─â. Sistemul de condi╚Ťionare, rezolv─â problema ventila╚Ťiei ╚Öi a ├«nc─âlzirii cabinei etan╚Öe, asigur├ónd un minim de 15,5 Kg aer pe or─â pentru fiecare pasager. Sistemul automat de zbor cu calculator digital, rezolv─â aproape instantaneu orice problem─â de zbor sau naviga╚Ťie, controlul fiind simplu ╚Öi concret prin introducerea unui semnal de test periodic. Sistemul iner╚Ťial de zbor, compus din dou─â sau trei acceleratoare, dou─â ├«n plan orizontal, iar al treilea ├«n plan vertical al axelor de sensibilizare, detect├ónd toate accelera╚Ťiile care apar ├«n timpul zborului de la ├«nceputul rulajului p├ón─â la oprirea motoarelor. Sistemul de apropiere la aterizare, complex de mijloace radiotehnice de sol ╚Öi de bord, permi╚Ť├ónd pilotului ├«n orice condi╚Ťii meteorologice s─â men╚Ťin─â direc╚Ťia precis─â de apropiere la aterizare, corespunz─âtoare planului vertical ce trece prin axa pistei; s─â coboare sub un unghi predeterminat p─âstr├ónd direc╚Ťia de apropiere la aterizare, s─â p─âstreze panta, astfel ├«nc├ót s─â ajung─â la punctul optim de contact cu solul; s─â determine 2-3 distan╚Ťe fa╚Ť─â de pragul pistei. La sol con╚Ťine: radiofar de direc╚Ťie, radiofar de pant─â, monitoare pentru controlul func╚Ťion─ârii, 2-3 radio-markere. La bord con╚Ťine: un receptor pentru semnalele radiofarului de direc╚Ťie, un receptor pentru semnalele radiofarului de pant─â, indicator de deviere de la cursul selectat ÔÇô cu dou─â ace ├«n cruce, un receptor pentru radio-markere, sistemul este completat de radiobalize, radiofaruri omnidirec╚Ťionale ╚Öi balizaj luminos. Sistemul de naviga╚Ťie pe rut─â, standardizat ╚Öi adoptat pe plan interna╚Ťional pentru distan╚Ťe scurte ╚Öi medii ce nu dep─â╚Öesc 400 km. Sistemul omega, pentru naviga╚Ťia hiperbolic─â pe distan╚Ťe lungi, func╚Ťion├ónd pe frecven╚Ťe foarte joase, recomandat pentru traversarea oceanelor.
difonic, sistem ~ (Biz.) v. sistem (II).
sistem 1. ├Äntr-o accep╚Ťie general─â, ╚Ťin├ónd cont de un mod curent de exprimare, s. se refer─â la o seam─â de no╚Ťiuni cu finalitate pragmatic─â ├«n sfera muzicalului: 1. S. de ancii*, grupare a tuburilor de org─â* dup─â felul anciilor. Exist─â dou─â specii s. de ancii: cu ancii libere care, vibr├ónd se mi╚Öc─â ÔÇ×liberÔÇŁ ├«ntre orificiul de admisie, ╚Öi cu ancii batante, unde ajutajul este cu pu╚Ťin mai ├«ngust dec├ót ancia, astfel ├«nc├ót aceast─â ÔÇ×bateÔÇŁ, se love╚Öte de marginea ajutajului. ├Än─âl╚Ťimea (2) sunetului, ├«n cazul anciilor de metal, depinde de m─ârimea (lungimea, l─â╚Ťimea, greutatea) lor. ├Än cazul ├«n care ancia este confec╚Ťionat─â dintr-un meterial mai flexibil (trestie ca la ob., cl., fag.), ├«n─âl╚Ťimea sunetului depinde de lungimea coloanei de aer oscilant─â. La org─â sunt folosite doar tuburi cu ancii de metal, majoritatea dintre ele fiind ancii batante (ÔÇ×oboiÔÇŁ, ÔÇ×trompet─âÔÇŁ, ÔÇ×dulcianÔÇŁ [fagot], ÔÇ×vox humanaÔÇŁ, ÔÇ×regalÔÇŁ etc.). Doar registrele (II) cu sonoritate mai moale (ÔÇ×eolin─âÔÇŁ, ÔÇ×vox coelestaÔÇŁ) se bazeaz─â, ca ╚Öi la armoniu* ╚Öi la acordeon*, pe ancii libere. 2. S. de clape (2) (sau de ventile*), mecanisme complexe ce asigur─â la unele instr. de suflat de lemn ╚Öi alam─â schimbarea ├«n─âl╚Ťimii sunetului; v. ╚Öi flaut. 3. S. de pedale (1), mecanisme complexe la anumite instr. (ex. org─â, harf─â*, clavecin* etc.) pentru modificarea ├«n─âl╚Ťimii sau timbrului* sunetului. 4. S. de portative, reunire a portativelor* printr-o acolad─â*, ├«ntr-o partitur─â* de pian, cor*, ansamblu (I, 2), instr. sau orch., constituind o unitate semantic─â asem─ân─âtoare unui r├ónd de text din scrierea curent─â. II. ├Äntr-o accep╚Ťie teoretic-muzical─â, s. prive╚Öte: A. intona╚Ťionalul (I, 2) ╚Öi parametrii muzicali afecta╚Ťi acestuia: 1. S. netemperat sau temperat*, procedeu matematic-acustic de constituire a raporturilor interioare (intervalice) ale spectrului muzical (v. ╚Öi sunet). 2. S. (├«n realitate un sub-s.) referitor la cadrul spa╚Ťial de congruen╚Ť─â propriu mai multor moduri: a) s. tetracordal, ac╚Ťion├ónd ├«n modurile (I, 1) eline; b) s. tetracord*-pentacord*, ac╚Ťion├ónd ├«n modurile (I, 3) medievale occid. ca ╚Öi ├«n ehurile* biz.; c) s. hexacordal, cu efect practic mai ales ├«n solmiza╚Ťie*; d) s. de octav─â*, ac╚Ťion├ónd ├«n tonalitate (1), ╚Öi care, mai mult teoretic ╚Öi didactic, mai men╚Ťine de tetracord, efectele func╚Ťionalit─â╚Ťii (1) fiind ├«n fond ├«n cadrul tonalit─â╚Ťii (2) determinante. Prin opozi╚Ťie cu s. de octav─â, no╚Ťiunea de s. neoctaviant a ap─ârut ├«n leg─âtur─â cu muzicile atonale* dar ╚Öi neomodale, cele din urm─â ÔÇ×neg├óndÔÇŁ octava ca spa╚Ťiu ordonator prin utilizarea de moduri simetrice* ╚Öi complementare, divizibile, ├«n tronsoane; de notat c─â astfel de structuri neoctaviante au ap─ârut ├«nc─â ├«n ehurile biz., ca urmare a substructur─ârii lor di-, tri, ╚Öi tetrafonice (v. pct. e); e) s. difonic, trifonic ╚Öi tetrafonic, s. (sub-s.) de construire a ehurilor ├«n func╚Ťie ╚Öi de stilurile* muzicii biz. (irmologic, stihiraric, papadic). 3. De╚Öi fiecare mod este, logic vorbind, un s. sie╚Öi suficient, defini╚Ťia modului exclude de la sine recurgerea la acest element supraordonator; ├«n totalitatea lor ├«ns─â se accede c─â modurile alc─âtuiesc un s., cu tot complexul de elemente ╚Öi interac╚Ťiuni propriu acestuia. Dovad─â prima recurgere ├«n istoria teoriei muzicale la no╚Ťiunea de s. cu privire la modurile grece╚Öti: systema teleion*. Leg─âtura dintre ├«ntreg ╚Öi parte ├«n cadrul s. modal a constituit sub-s. de la punctul anterior, ac╚Ťion├ónd ├«n diferite s. ╚Öi ├«n diverse perioade ale g├óndirii modale. Prin analogie cu s. modal (mai corect, al modurilor), tonalitatea (1) este ea ├«ns─â╚Öi un s., cu at├ót mai mult cu c├ót tonalitatea a ÔÇ×concentratÔÇŁ caracteristicile modurilor, ├«nglob├óndu-le dualismul* ei fundamental ╚Öi func╚Ťionalit─â╚Ťii*; s. (sub-s.) ├«n cadrul tonalit─â╚Ťii r─âm├ón diatonia* ╚Öi cromatismul. Sin. S. major-minor. 4. ├Än contrast cu modul, pentatonica* are statutul unui s., datorit─â tocmai cuprinderii globale ├«n no╚Ťiune a fenomenelor sale, f─âr─â diferen╚Ťieri precise fa╚Ť─â cu finalele*, ÔÇ×dominanteleÔÇŁ, reperele de tip tetracordic (cel mult de tip tricordic) etc. 5. Raportat─â la parametrii muzicali din sfera multivocalit─â╚Ťii*, se pot distinge s. istoric determinate privind melodia*, armonia (III, 2), polifonia. Un s. melodic, arm., polif., este caracteristic nu numai unei epoci istorice ci ╚Öi stilului unui compozitor. S. dodecafonic* (ca ╚Öi cel serial*) ├«nlocuie╚Öte ├«n ambele planuri ÔÇô cel general ╚Öi cel individual ÔÇô delimit─ârile tradi╚Ťionale, melodicul, armonicul, polifonicul, ritmica fiind subordonate seriei* ╚Öi s. serial, cu ansamblul lor de reguli ╚Öi metode. B. ritmul* ╚Öi parametrii acestuia: 6. S. ritmic, s. de organizare a succesiunilor de valori (I, 3) ╚Öi accente* ├«n raport cu practica de crea╚Ťie, cu necesit─â╚Ťile relief─ârii melodiei, polif., cu dansul* cu improviza╚Ťia* etc. Spontane sau ra╚Ťional construite, s. ritmice nu beneficiaz─â, ca de altfel ├«ntregul domeniu al ritmului*, de o aceea╚Öi constant─â abordare ÔÇ×sistematic─âÔÇŁ ╚Öi analitic─â precum s. din domeniul intona╚Ťionalului. ÔÖŽ Descoperirea de c─âtre Br─âiloiu a s. ritmice proprii muzicii pop. rom├óne╚Öti trebuie considerat─â ca fiind, ├«n planul fenomenal-sistematic, una dintre cele mai ├«nsemnate de dup─â constituirea concep╚Ťiei ritmice clasice. Spre deosebire de aceast─â concep╚Ťie, ce avea ca lege fundamental─â diviziunea (1) valorii ritmice, celelalte s. ritmice puse la punct de Br─âiloiu ÔÇô parlando giusto (giusto silabic), parlando rubato ╚Öi aksak (s. clasic a fost numit de Br─âiloiu divizionar) ÔÇô dezv─âluie alte legi dominante ╚Öi anume: indiviziunea valorii (cu abateri ├«n rubato* ╚Öi minime excep╚Ťii ├«n giusto) ╚Öi constituirea oric─âror entit─â╚Ťi morfologice, respectiv formule (III) ritmice, prin combinarea a numai dou─â unit─â╚Ťi cantitative: valoarea (corespunz├ónd silabei) lung─â ╚Öi scurt─â. Indiferent dac─â cercet─ârile folcloristice vor impune o eventual─â reclasificare a s., ├«n s. ╚Öi sub-s., legile ce le guverneaz─â ├«╚Öi vor dovedi ├«n continuare valabilitatea ╚Öi caracterul de generalitate. Acest caracter este generalizator ├«n m─âsura ├«n care unele muzici ce au vie╚Ťuit ├«n afara conceptului clasic, cele folc. actuale, cele tradi╚Ťionale extraeurop., sau ÔÇô merg├ónd la alte faze istorice ÔÇô cele antice gr. (axate pe cantitatea silabelor lungi ╚Öi scurte), cele medievale (axate pe modurile (III) ritmice propor╚Ťionale), dar ╚Öi cele moderne, precum acelea ale lui Messiaen (bazate, ca ╚Öi aksak-ul, pe valorile ad─âugate), ├«╚Öi g─âsesc ├«n teoria emis─â de cercet─âtorul rom├ón un tablou sistematic ╚Öi o motivare de o excep╚Ťional─â valoare fenomenologic─â ╚Öi structuralist─â. De asemenea, constatarea c─â fiecare dintre s. sau sub-s., ÔÇ×separateÔÇŁ pe calea analizei*, corespund unor anumite genuri folclorice (ex. tipice: parlando giusto, genurile rituale, parlando rubato, genurile improvizatorice) stabile╚Öte o alt─â deosebire important─â fa╚Ť─â de muzica occid. cult─â, ├«n care s. ritmic este universal, indiferent de gen (I, 3) ╚Öi form─â*. Legitatea general─â, ca ╚Öi aceast─â rela╚Ťie ├«ntre gen ╚Öi s., contribuie la instaurarea unui nou tip de g├óndire componistic─â, sesizabil la creatorii interesa╚Ťi de universul muzicii folc. sau non-europ. ├Än acela╚Öi sens a fost posibil─â aplicarea concep╚Ťiei sistematice a lui Br─âiloiu la realitatea artistic-estetic─â ╚Öi structural─â a muzicii lui Enescu, precum ╚Öi a altor compozitori autohtoni, relev├óndu-se astfel contribu╚Ťia rom├óneasc─â la l─ârgirea conceptului contemporan de ritm. V. variant─â (I, 1).
tetrafonic, sistem ~ (Biz.) v. sistem (II, 2).
trifonic, sistem ~ (Biz.) v. sistem (II, 2).
SIST├ëM s. n. (cf. fr. syst├Ęme, it. sistema, engl. system, lat., gr. systema < gr. syn ÔÇ×cuÔÇŁ + istemi ÔÇ×a a╚ÖezaÔÇŁ): ansamblu de elemente lingvistice (unit─â╚Ťi, clase, categorii, criterii, principii, reguli etc.) dependente ├«ntre ele ╚Öi form├ónd un tot organizat. ÔŚŐ ~ fon├ętic: totalitatea sunetelor articulate ale unei limbi, a criteriilor de clasificare a acestora, a rela╚Ťiilor dintre ele etc. ÔŚŐ ~ fonol├│gic (fonem├ític): totalitatea fonemelor unei limbi, a criteriilor de clasificare a acestora, a rela╚Ťiilor dintre ele etc. ÔŚŐ ~ conson├íntic: s. alc─âtuit din consoane ├«ncadrate ├«n clasific─âri riguroase ╚Öi dependente ├«ntre ele. ÔŚŐ ~ voc├ílic: s. alc─âtuit din vocale ├«ncadrate ├«n clasific─âri precise ╚Öi dependente ├«ntre ele. ÔŚŐ ~ lexic├íl: totalitatea cuvintelor unei limbi, a criteriilor de clasificare a acestora, a modalit─â╚Ťilor de formare etc. ÔŚŐ ~ gramatic├íl: totalitatea p─âr╚Ťilor de vorbire, a criteriilor de clasificare a acestora, a rela╚Ťiilor dintre ele, a p─âr╚Ťilor de propozi╚Ťie, a tuturor tipurilor de propozi╚Ťii ╚Öi de fraze etc. ÔŚŐ ~ cazu├íl: totalitatea cazurilor, a rela╚Ťiilor dintre ele, a caracteristicilor ╚Öi func╚Ťiilor acestora etc. ÔŚŐ ~ morfol├│gic: totalitatea p─âr╚Ťilor de vorbire, a criteriilor de clasificare a acestora, a caracteristicilor ╚Öi rela╚Ťiilor dintre ele etc. ÔŚŐ ~ nomin├íl: s. care cuprinde p─âr╚Ťile de vorbire declinabile, din grupa numelui (substantivul, adjectivul, numeralul). ÔŚŐ ~ pronomin├íl: s. care cuprinde p─âr╚Ťile de vorbire declinabile, din grupa pronumelor (toate tipurile de pronume cu clasific─ârile ╚Öi subclasific─ârile lor). ÔŚŐ ~ verb├íl: s. care cuprinde verbele organizate ├«n conjug─âri ╚Öi ├«n clasific─âri dup─â diverse criterii, categoriile gramaticale proprii verbelor etc. ÔŚŐ ~ sint├íctic: totalitatea p─âr╚Ťilor de propozi╚Ťie, a tipurilor de propozi╚Ťii ╚Öi de fraze, a criteriilor de clasificare a acestora, a caracteristicilor ╚Öi rela╚Ťiilor dintre ele, a tuturor tipurilor ╚Öi rela╚Ťiilor sintactice ╚Öi a mijloacelor de realizare a lor etc. ÔŚŐ ~ ortografic ╚Öi de punctua╚Ťie: totalitatea semnelor de ortografie ╚Öi de punctua╚Ťie, a regulilor de folosire a acestora etc. ÔŚŐ ~ bin├ír: s. de clasificare a sunetelor, a p─âr╚Ťilor de vorbire, a p─âr╚Ťilor de propozi╚Ťie ╚Öi a propozi╚Ťiilor, care este compus din dou─â p─âr╚Ťi, care are dou─â elemente de clasificare. Astfel, dup─â criteriul morfologic, p─âr╚Ťile de vorbire se clasific─â ├«n flexibile ╚Öi neflexibile, alc─âtuind un s. binar de clasificare; la fel, dup─â criteriul structurii morfematice, p─âr╚Ťile de vorbire pot fi simple ╚Öi compuse, form├ónd tot un s. binar de clasificare; dup─â scopul comunic─ârii, propozi╚Ťiile sunt ├«mp─âr╚Ťite ├«n enun╚Ťiative ╚Öi interogative, reprezent├ónd alt s. binar de clasificare etc. ÔŚŐ ~ de articulare: s. alc─âtuit din nas, buze, din╚Ťi, limb─â, v─âlul palatin ╚Öi din alte p─âr╚Ťi ale organelor articulatorii antrenate ├«n realizarea vorbirii. ÔŚŐ ~ de notare (de transcriere): s. conven╚Ťional de notare a unor entit─â╚Ťi lingvistice totdeauna prin acelea╚Öi simboluri. Se folose╚Öte la alc─âtuirea atlaselor lingvistice, la explicarea unor fenomene de limb─â, la notarea ╚Öi clasificarea riguroas─â a sunetelor limbii.

Sistem dex online | sinonim

Sistem definitie

Intrare: sistem (pl. -e)
sistem pl. -e substantiv neutru
Intrare: sistem (pl. -uri)
sistem pl. -uri