sista definitie

10 definiții pentru sista

SISTÁ, sistez, vb. I. Tranz. A înceta (vremelnic sau definitiv) o activitate; a întrerupe, a suspenda, a opri. – Din lat. sistere, germ. sistieren.
SISTÁ, sistez, vb. I. Tranz. A înceta (vremelnic sau definitiv) o activitate; a întrerupe, a suspenda, a opri. – Din lat. sistere, germ. sistieren.
SISTÁ, sistez, vb. I. Tranz. A înceta (vremelnic sau definitiv) o activitate; a întrerupe, a suspenda, a suprima.
sistá (a ~) vb., ind. prez. 3 sisteáză
sistá vb., ind. prez. 1 sg. sistéz, 3 sg. și pl. sisteáză
SISTÁ vb. a(-și) înceta, a(-și) întrerupe, a(-și) opri, a(-și) suspenda. (Uzina distrusă și-a ~ activitatea.)
SISTÁ vb. I. tr. A opri, a înceta, a întrerupe (o lucrare, o acțiune). [< germ. sistieren].
SISTÁ vb. tr., refl. a (se) opri, a (se) întrerupe, a (se) suspenda. (< lat. sistere, germ. sistieren)
A SISTÁ ~éz tranz. livr. (activități, procese etc.) A face să se întrerupă; a întrerupe. /<lat. sistere, germ. sistieren
SISTA vb. a(-și) înceta, a(-și) întrerupe, a(-și) opri, a(-și) suspenda. (Uzina distrusă și-a ~ activitatea.)

sista dex

Intrare: sista
sista verb grupa I conjugarea a II-a