Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru sirop

SIR├ôP, (2) siropuri, s. n. 1. Solu╚Ťie dens─â, ob╚Ťinut─â din zah─âr ╚Öi ap─â sau din suc de fructe ori de plante, folosit─â ca b─âutur─â r─âcoritoare (├«n amestec cu sifon), ca adaos la preg─âtirea unor dulciuri sau, ├«n farmacie, la prepararea unor medicamente. 2. Sort, por╚Ťie de sirop (1). ÔÇô Din fr. sirop.
SIR├ôP, siropuri, s. n. Solu╚Ťie lichid─â dens─â, ob╚Ťinut─â din zah─âr ╚Öi ap─â sau din suc de fructe ori de plante, folosit─â ca b─âutur─â r─âcoritoare (├«n amestec cu sifon), ca adaos la preg─âtirea unor dulciuri sau, ├«n farmacie, la prepararea unor medicamente. ÔÇô Din fr. sirop.
SIR├ôP, siropuri, s. n. Compozi╚Ťie lichid─â ob╚Ťinut─â din zah─âr ╚Öi ap─â sau suc de fructe, folosit─â ca b─âutur─â r─âcoritoare, ca adaos la preg─âtirea unor dulciuri sau, ├«n farmacii, la prepararea unor medicamente cu gust nepl─âcut. Chelnerul... ├«i tr├«nti dinainte cea╚Öca de cafea ╚Öi paharul cu sirop. C. PETRESCU, ├Ä. II 245. Dou─â siropuri: unul alb, altul negru. NEGRUZZI, S. III 403.
sir├│p s. n., (sorturi, por╚Ťii) pl. sir├│puri
sir├│p s. n., (sorturi, por╚Ťii) pl. sir├│puri
SIRÓP s. (reg.) mursă. (~ de afine.)
SIR├ôP s.n. Solu╚Ťie de zah─âr ├«n ap─â sau ├«n suc de fructe ori de plante, care serve╚Öte la preg─âtirea dulciurilor ╚Öi a unor medicamente. ÔÖŽ B─âutur─â r─âcoritoare preparat─â din solu╚Ťia de mai sus ╚Öi amestecat─â cu sifon. [< fr. sirop].
SIR├ôP s. n. solu╚Ťie dens─â de zah─âr ├«n ap─â sau ├«n suc de fructe ori de plante; b─âutur─â r─âcoritoare preparat─â din ea (cu sifon). (< fr. sirop)
SIR├ôP ~uri n. Solu╚Ťie concentrat─â, const├ónd din zah─âr ╚Öi ap─â sau suc de fructe, ├«ntrebuin╚Ťat─â la prepararea unor dulciuri, a b─âuturilor r─âcoritoare ╚Öi a unor medicamente. /<fr. sirop
sirop n. licher de ap─â zaharisit─â la care se adaog─â zeam─â de plante sau de fructe.
*sir├│p n., pl. ur─ş (fr. sirop, it. sciroppo [mlat. sir├║pus], sp. jarope ╚Öi jarobe, d. ar. ┼íurb, ╚Öar├ób, b─âutur─â. V. ╚Öerbet, c─şorb─â). Un lichid gros compus din zahar ├«n disolu╚Ťiune ╚Öi zeam─â de fructe, flor─ş sa┼ş ─şerbur─ş ÔÇô Vech─ş ╚Öurup (turc. ╚Öurup, ╚Öurub, d. ar.).
2) șurúp, V. sirop.
SIROP s. (reg.) murs─â. (~ de afine.)
sirop, siropuri s. n. 1. produc╚Ťie artistic─â exagerat de sentimental─â. 2. (la sg. ÔÇô tox.) codein─â.

Sirop dex online | sinonim

Sirop definitie

Intrare: sirop
sirop substantiv neutru