9 definiții pentru sintonie
SINTONÍE s. f. Egalitate în frecvența oscilațiilor mai multor sisteme fizice oscilante. – Din
fr. syntonie. SINTONÍE, sintonii,
s. f. Egalitate în frecvența oscilațiilor mai multor sisteme fizice oscilante. – Din
fr. syntonie. sintoníe s. f.,
art. sintonía,
g.-d. sintoníi,
art. sintoníei
sintoníe s. f., art. sintonía, g.-d. art. sintoníei; pl. sintoníi SINTONÍE s.f.
1. (Fiz.) Stare a două sisteme care oscilează cu aceeași frecvență.
2. Caracteristică temperamentală constând în ușurința de acomodare afectivă cu mediul ambiant. [Gen. -iei. / < fr. syntonie, cf. gr. syn – cu, tonos – tensiune].
SINTONÍE s. f. 1. acord (5). 2. caracteristică temperamentală în ușurința de acomodare afectivă cu mediul ambiant. (< fr. syntonie)
SINTONIE s. (FIZ.) acord. sintoníe s. f. (fig.) Înțelegere ◊ „Am făcut turul lumii împreună. Sintonie totală.” D. 146/95 p. 15 (din fr. syntonie; DN, DEX – alt sens, DN3) Sintonie dex online | sinonim
Sintonie definitie
Intrare: sintonie
sintonie substantiv feminin