sintagmatic definitie

8 definiții pentru sintagmatic

SINTAGMÁTIC, -Ă, sintagmatici, -ce, adj. Care se referă la sintagmă, al sintagmei. – Din fr. syntagmatique.
SINTAGMÁTIC, -Ă, sintagmatici, -ce, adj. De sintagmă, al sintagmei. – Din fr. syntagmatique.
sintagmátic adj. m., pl. sintagmátici; f. sintagmátică, pl. sintagmátice
sintagmátic adj. m., pl. sintagmátici; f. sg. sintagmátică, pl. sintagmátice
SINTAGMÁTIC, -Ă adj. Referitor la sintagmă. [Cf. fr. syntagmatique].
SINTAGMÁTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la sintagmă. ♦ clasă ~ă = ansamblu de termeni care au, în frază, același comportament gramatical; raporturi če = raporturi care unesc între ele diversele elemente ale unei sintagme. 2. reguli če = (în gram. generativă) reguli de expansiune care dau o nouă versiune unei categorii oarecare sub forma constituenților ei imediați. II. s. f. studiul sintagmelor. (< fr. syntagmatique)
SINTAGMÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de sintagme; propriu sintagmelor. /<fr. syntagmatique, germ. syntagmatisch
SINTAGMÁTIC, -Ă adj. (cf. fr. syntagmatique): în sintagmele plan sintagmatic și raport sintagmatic (v.).

sintagmatic dex

Intrare: sintagmatic
sintagmatic adjectiv