Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru sinonimie

SINONIM├ŹE, sinonimii, s. f. ├Änsu╚Öire pe care o au unele cuvinte, expresii, afixe etc. de a fi sinonime (1) cu altele; posibilitate a ├«nlocuirii unui cuv├ónt, a unei expresii etc. prin sinonimul (2) lor; situa╚Ťie ├«n care se afl─â dou─â sau mai multe sinonime. ÔÖŽ P. gener. Asem─ânare, identitate, coresponden╚Ť─â, similitudine. ÔÇô Din fr. synonymie, lat. synonymia.
SINONIM├ŹE s. f. ├Änsu╚Öire pe care o au unele cuvinte, expresii, afixe etc. de a fi sinonime (1) cu altele; posibilitate a ├«nlocuirii unui cuv├ónt, a unei expresii etc. prin sinonimul (2) lor; situa╚Ťie ├«n care se afl─â dou─â sau mai multe sinonime. ÔÖŽ P. gener. Asem─ânare, identitate, coresponden╚Ť─â, similitudine. ÔÇô Din fr. synonymie, lat. synonymia.
SINONIM├ŹE s. f. Proprietate pe care o au unele cuvinte de a fi sinonime cu altele; posibilitatea ├«nlocuirii unui cuv├«nt prin sinonimul lui. Sinonimele adev─ârate nu se pot men╚Ťine la infinit. P├«n─â la urm─â sinonimia ├«nceteaz─â de a mai exista. IORDAN, L. R. 43.
!sinonim├şe (si-no-/sin-o-) s. f., art. sinonim├şa, g.-d. art. sinonim├şei; pl. sinonim├şi, art. sinonim├şile
sinonim├şe s. f., art. sinonim├şa, g.-d. art. sinonim├şei; pl. sinonim├şi
SINONIM├ŹE s. (LINGV.) (rar) sinonimic─â, (├«nv.) sinonimitate. (~ existent─â ├«ntre dou─â sensuri.)
SINONIM├ŹE s.f. ├Änsu╚Öirea de a fi sinonim; posibilitatea ├«nlocuirii unui cuv├ónt cu sinonimul s─âu. [Gen. -iei. / cf. fr. synonymie].
SINONIM├ŹE s. f. ├«nsu╚Öirea de a fi sinonim; sinonimitate; posibilitatea ├«nlocuirii unui cuv├ónt, a unei expresii etc. cu sinonimul lor. (< fr. synonymie, lat. synonymia)
SINONIM├ŹE f. lingv. Fenomen de echivalen╚Ť─â semantico-func╚Ťional─â a unit─â╚Ťilor de limb─â (cuvinte, expresii, afixe sau construc╚Ťii gramaticale) diferite ca aspect sonor. [G.-D. sinonimiei] /<fr. synonymie, germ. Synonymie
sinonimie f. calitatea vorbelor sinonime.
*sinonim├şe f. (vgr. synonymia. V. toponimie). Calitatea de a fi sinonim: sinonimia cuvintelor.
SINONIMIE s. (LINGV.) (rar) sinonimică, (înv.) sinonimitate. (~ existentă între două cuvinte.)
SINONIM├ŹE s. f. (cf. fr. synonymie, lat. synonymia): asem─ânare, identitate, coresponden╚Ť─â, similitudine din punctul de vedere al ├«n╚Ťelesului, care exist─â ├«ntre dou─â sau mai multe cuvinte cu form─â diferit─â ╚Öi pe baza c─âreia acestea se pot ├«nlocui unul prin cel─âlalt ├«n cadrul aceluia╚Öi context, f─âr─â ca acesta s─â sufere ca ├«n╚Ťeles. Elementul decisiv pentru determinarea s. este contextul, deoarece prin ├«nlocuirea unui cuv├ónt din context cu presupusul lui sinonim se eviden╚Ťiaz─â egalitatea sau inegalitatea lor semantic─â. Privit─â sub acest aspect, s. reprezint─â ╚Öi posibilitatea de substituire a unor cuvinte cu altele ├«ntr-un num─âr limitat de contexte, av├ónd capacitatea de a identifica obiectul la care se refer─â cuvintele ├«nlocuibile. S. constituie manifestarea unui mod de organizare a cuvintelor unei limbi ├«n jurul unui obiect, ale c─ârui aspecte particulare sunt redate prin termeni sinonimi. S. trebuie interpretat─â ├«n raport cu bog─â╚Ťia unei limbi (cu num─ârul de cuvinte atestate ╚Öi inventariate ├«n operele lexicografice ╚Öi cu frecven╚Ťa acestor cuvinte ├«n text). S. este manifestarea unui proces contrariu omonimiei (v.) ├«n sensul c─â acela╚Öi ├«n╚Ťeles este ├«ncorporat de dou─â sau mai multe corpuri fonetice diferite, ca de exemplu z─âpad─â ÔÇô nea ÔÇô om─ât. Ea este ÔÇô al─âturi de omonimie, polisemie ╚Öi antonimie ÔÇô una din cele patru modalit─â╚Ťi de manifestare a organiz─ârii vocabularului, un efect al ac╚Ťiunii celor cinci factori de organizare a sistemului lexical (frecven╚Ťa, factorul stilistico-func╚Ťional, factorul psihologic, factorul semantic ╚Öi factorul etimologic). v. ╚Öi vocabul├ír.
sinonimie (gr. synonimia), sin. disjunc╚Ťie.

Sinonimie dex online | sinonim

Sinonimie definitie

Intrare: sinonimie
sinonimie substantiv feminin