Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru sinonimic

SINON├ŹMIC, -─é, sinonimici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care ╚Ťine de sinonime (2) sau de sinonimie, privitor la sinonime sau la sinonimie. ÔŚŐ Deriva╚Ťie sinonimic─â = procedeu stilistic potrivit c─âruia dou─â sau mai multe cuvinte din aceea╚Öi sfer─â semantic─â ajung s─â desemneze, ├«n sens figurat, acela╚Öi lucru. ÔÇ×DovleacÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×t─ârt─âcu╚Ť─âÔÇŁ desemneaz─â, prin deriva╚Ťie sinonimic─â, ÔÇ× cap ÔÇŁ. 2. S. f. Ramur─â a lingvisticii care se ocup─â cu studiul sinonimelor (2) ╚Öi al sinonimiei. ÔÖŽ Totalitatea sinonimelor (2) unei limbi; sistemul de sinonimie al unei limbi. ÔÇô Din fr. synonymique, (2) ╚Öi germ. Synonymik.
SINON├ŹMIC, -─é, sinonimici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care ╚Ťine de sinonime (2) sau de sinonimie, privitor la sinonime sau la sinonimie. ÔŚŐ Deriva╚Ťie sinonimic─â = procedeu stilistic potrivit c─âruia dou─â sau mai multe cuvinte din aceea╚Öi sfer─â semantic─â ajung s─â desemneze, ├«n sens figurat, acela╚Öi lucru. ÔÇ×DovleacÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×t─ârt─âcu╚Ť─âÔÇŁ desemneaz─â, prin deriva╚Ťie sinonimic─â, ÔÇ×capÔÇŁ. 2. S. f. Ramur─â a lingvisticii care se ocup─â cu studiul sinonimelor (2) ╚Öi al sinonimiei. ÔÖŽ Totalitatea sinonimelor (2) unei limbi; sistemul de sinonimie al unei limbi. ÔÇô Din fr. synonymique, (2) ╚Öi germ. Synonymik.
SINON├ŹMIC, -─é, sinonimici, -e, adj. Care se raport─â la sinonime sau la sinonimie. Termeni sinonimici. ÔŚŐ Deriva╚Ťie sinonimic─â = procedeu stilistic (folosit mai ales ├«n limbajul de argou) potrivit c─âruia dou─â sau mai multe cuvinte din aceea╚Öi sfer─â semantic─â ajung s─â desemneze, ├«n sens figurat, acela╚Öi lucru. ┬źDovleac┬╗ ╚Öi ┬źt─ârt─âcu╚Ť─â┬╗, prin deriva╚Ťie sinonimic─â, se folosesc ├«n argou pentru a desemna, ├«n sens figurat, acela╚Öi lucru: ┬źcap┬╗.
!sinon├şmic (si-no-/sin-o-) adj. m., pl. sinon├şmici; f. sinon├şmic─â, pl. sinon├şmice
sinon├şmic adj. m., pl. sinon├şmici; f. sg. sinon├şmic─â, pl. sinon├şmice
SINON├ŹMIC adj. (LINGV.) identic, sinonim. (Sensuri ~.)
SINON├ŹMIC, -─é adj. Referitor la sinonimie. ÔÖŽ Deriva╚Ťie sinonimic─â = procedeu stilistic potrivit c─âruia dou─â sau mai multe cuvinte cu sensuri apropiate ajung s─â desemneze ├«n sens figurat acela╚Öi lucru. [Cf. fr. synonymique].
SINON├ŹMIC, -─é I. adj. referitor la sinonimie. ÔÖŽ deriva╚Ťie ~─â = procedeu stilistic potrivit c─âruia dou─â sau mai multe cuvinte cu sensuri apropiate ajung s─â desemneze acela╚Öi lucru. II. s. f. 1. ramur─â a lingvisticii care studiaz─â sinonimele. 2. totalitatea sinonimelor unei limbi. (< fr. synonymique, /II/ germ. Synonymik)
SINON├ŹMIC ~c─â (~ci, ~ce) Care ╚Ťine de sinonime; propriu sinonimelor. /<fr. synonymique, germ. Synonymik, synonymisch
*sinon├şmic, -─â adj. (d. sinonim; fr. synonymique. V. patronimic). Relativ la sinonime. S. f., pl. e ╚Öi ─ş. ╚śtiin╚Ťa sinonimelor.
SINONIMIC adj. (LINGV.) identic, sinonim. (Sensuri ~.)
SINON├ŹMIC, -─é adj. (cf. fr. synonymique): ├«n sintagma deriva╚Ťie sinonimic─â (v.).
epifor─â sinonimic─â, sin. disjunc╚Ťie.
tautologie sinonimic─â (gr. tautos ÔÇ×acela╚ÖiÔÇŁ, logos ÔÇ×vorbireÔÇŁ), figur─â care const─â ├«n repeti╚Ťia sinonimic─â a aceleia╚Öi no╚Ťiuni sau idei, adic─â un ╚Öir de dou─â sau mai multe segmente sintactice (├«n propozi╚Ťie sau fraz─â), juxtapuse ori coordonate copulativ, care spun acela╚Öi lucru (idemloquium, commoratio una in re) (R): ÔÇ×Apari╚Ťie neauzit─â, neasemuit─â, indescriptibil─â, inenarabil─â.ÔÇŁ (N. D. Cocea) Repeti╚Ťia sinonimic─â poate p─ârea, semantic, inutil─â, dar are un efect stilistic mai ales c├ónd segmentele sintactice sunt par╚Ťial sinonime ╚Öi concur─â astfel la exprimarea insistent─â ╚Öi expresiv─â ÔÇô gra╚Ťie diversific─ârii lexicale ÔÇô a ideii. De aceea o consider─âm figur─â.

Sinonimic dex online | sinonim

Sinonimic definitie

Intrare: sinonimic
sinonimic adjectiv