singularitate definitie

10 definiții pentru singularitate

SINGULARITÁTE s. f. (Rar) Calitatea de a fi singular; p. ext. ciudățenie, bizarerie. – Din fr. singularité, lat. singularitas, -atis.
SINGULARITÁTE s. f. (Rar) Calitatea de a fi singular; p. ext. ciudățenie, bizarerie. – Din fr. singularité, lat. singularitas, -atis.
singularitáte (rar) s. f., g.-d. art. singularitắții
singularitáte s. f., g.-d. art. singularității; pl. singularități
SINGULARITÁTE s. v. bazaconie, bizarerie, bâzdâganie, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, minunăție, năstrușnicie, năzdrăvănie, poznă.
Singularitate ≠ generalitate, pluralitate
SINGULARITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este singular; unicitate. (p. ext.) bizarerie, ciudățenie. (< fr. singularité, lat. singularitas)
SINGULARITÁTE f. rar 1) Caracter singular. 2) Manifestare care este în dezacord cu obișnuințele comune; excentricitate. /<fr. singularité
*singularitate f. (lat. singuláritas, -átis). Caracteru de a fi singular: singularitatea uneĭ păreri, unuĭ caz, unuĭ om, uneĭ purtărĭ.
singularitate s. v. BAZACONIE. BIZARERIE. BÎZDÎGANIE. CIUDĂȚENIE. CURIOZITATE. DRĂCIE. DRĂCOVENIE. MINUNĂȚIE. NĂSTRUȘNICIE. NĂZDRĂVĂNIE. POZNĂ.

singularitate dex

Intrare: singularitate
singularitate substantiv feminin