Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru sincretist

SINCRETÍST, -Ă, sincretiști, -ste, s. m. și f. (Rar) Adept al sincretismului. – Din fr. syncrétiste.
SINCRETÍST, -Ă, sincretiști, -ste, s. m. și f. (Rar) Adept al sincretismului. – Din fr. syncrétiste.
sincretíst s. m., adj. m., pl. sincretíști; f. sg. sincretístă, pl. sincretíste
sincretístă s. f., g.-d. art. sincretístei; pl. sincretíste
SINCRETÍST, -Ă s.m. și f. Adept al sincretismului (2). [< fr. syncrétiste].
SINCRETÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al sincretismului. (< fr. syncrétiste)
*sincretíst, -ă s. (d. sincretizm). Fil. Adept al sincretizmuluĭ. Adj. Relativ la sincretizm. – Sincretiști se numeaŭ în seculu 16 filosofiĭ care oscilaŭ între Platone și Aristotele, ĭar în biserica protestantă adepțiĭ luĭ Gheorghe Calixtus, bănuițĭ că țin cu papa.

sincretist definitie

sincretist dex

Intrare: sincretist (adj.)
sincretist adjectiv
Intrare: sincretist (s.m.)
sincretist substantiv masculin