sinarmonism definitie

10 definiții pentru sinarmonism

SINARMONÍSM s. n. (Fon.) Asimilare progresivă a vocalelor dintr-un cuvânt, întâlnită în limbile turco-tătare; armonie vocalică. – Din fr. synharmonisme.
SINARMONÍSM s. n. (Fon.) Asimilare progresivă a vocalelor dintr-un cuvânt, întâlnită în limbile turco-tătare; armonie vocalică. – Din fr. synharmonisme.
!sinarmonísm (si-nar-/sin-ar-) s. n.
sinarmonísm s. n. (sil. mf. sin-); pl. sinarmonísme
SINARMONÍSM s. v. armonie vocalică.
SINARMONÍSM s.n. Asimilare progresivă a vocalelor dintr-un cuvânt, întâlnită în limbile turco-tătare; armonie vocalică. [< fr. synharmonisme].
SINARMONÍSM s. n. asimilare progresivă a vocalelor dintr-un cuvânt, specifică limbilor turco-tătare. (< fr. synharmonisme)
SINARMONÍSM n. Fenomen de limbă care constă în asimilarea progresivă a vocalelor în cadrul unui cuvânt de către vocala primei silabe; armonie vocalică. /<fr. synharmonisme
SINARMONISM s. (FON.) sinarmonie, armonie vocalică.
SINARMONÍSM s. n. (< fr. synharmonisme): asimilare progresivă a vocalelor alăturate dintr-un cuvânt, specifică limbilor turco-tătare; ea există însă și în limba română (v. în acest sens asimilare vocalică și asimilare progresivă).

sinarmonism dex

Intrare: sinarmonism
sinarmonism