Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru simtiment

SENTIM├ëNT, sentimente, s. n. 1. Proces afectiv specific uman, care exprim─â atitudinea omului fa╚Ť─â de realitate; sim╚Ť─âm├ónt. ÔÖŽ Afec╚Ťiune. 2. Facultatea de a sim╚Ťi, de a cunoa╚Öte, de a aprecia ceva; con╚Ötiin╚Ť─â. ÔÖŽ Credin╚Ť─â, impresie intim─â; convingere. Avea sentimentul c─â l-a mai v─âzut undeva. [Var.: (├«nv.) simtim├ęnt s. n.] ÔÇô Din fr. sentiment.
SIMTIMÉNT s. n. v. sentiment.
SENTIM├ëNT, sentimente, s. n. 1. Proces afectiv specific uman, care exprim─â atitudinea omului fa╚Ť─â de realitate; sim╚Ť─âm├ónt. ÔÖŽ Afec╚Ťiune. 2. Facultatea de a sim╚Ťi, de a cunoa╚Öte, de a aprecia ceva; con╚Ötiin╚Ť─â. ÔÖŽ Credin╚Ť─â, impresie intim─â; convingere. Avea sentimentul c─â l-a mai v─âzut undeva. [Var.: (├«nv.) simtim├ęnt s. n.] ÔÇô Din fr. sentiment.
SIMTIMÉNT s. n. v. sentiment.
SENTIM├ëNT, sentimente, s. n. 1. Atitudine emo╚Ťional─â a omului fa╚Ť─â de realitate; sim╚Ť─âm├«nt. Un sentiment de ad├«nc─â evlavie... m─â ├«ncovoia cucernic l├«ng─â bl├«ndul ╚Öi cucernicul mo╚Öneag. GALACTION, O. I 92. Eu, Dafine, de ╚Öapte ani am ├«n inim─â numai un g├«nd, amorul; numai un sentiment, amorul. NEGRUZZI, S. III 438. Cerc─ârile poetice tip─ârite la 1839 s├«nt pline de sentiment patriotic. RUSSO, S. 153. ÔÖŽ Afec╚Ťiune. Avea pentru mine un sentiment de frate mai mare, dispus s─â ocroteasc─â ╚Öi s─â sprijine ├«n mine ceea ce era comun ├«n noi. SADOVEANU, E. 160. P─âstram pentru ei un sentiment delicat. id. N. F. 144. El simte, cald, un sentiment de frate, Cu cel eliberat, cu cine-i rob. D. BOTEZ, F. S. 21. 2. Facultatea de a sim╚Ťi, de a cunoa╚Öte, de a aprecia ceva; con╚Ötiin╚Ť─â. Sentimentul propriilor for╚Ťe. Ôľş Sentimentul naturii apare ├«n proza rom├«neasc─â o dat─â cu Alecu Russo. VIANU, A. P. 73. ÔÖŽ Credin╚Ť─â, impresie intim─â. [Oamenii din ╚Ťara Oltului] niciodat─â nu s├«nt p─âr─âsi╚Ťi de sentimentul c─â lumea, ├«n nici o alt─â parte, n-ar putea fi mai frumoas─â ca aici. BOGZA, C. O. 274. Avea sentimentul c─â Ana a intrat ├«n via╚Ťa lui intim─â, c─â-l observ─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 79. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) simtim├ęnt (B─éLCESCU, O. I 233, ALEXANDRESCU, M. 5) s. n.
SIMTIMÉNT s. n. v. sentiment.
SIM╚Ü─éM├Ä╠üNT, sim╚Ť─âminte, s. n. Sentiment. ├Ä╚Öi aduse aminte de sim╚Ť─âm├«ntul de singur─âtate. DUMITRIU, N. 74. Acest sim╚Ť─âm├«nt sf├«nt, nu cunosc ├«nc─â nici un neam, nici o semin╚Ťie c├«t de brut─â, c├«t de s─âlbatec─â, care s─â nu-l aib─â. KOG─éLNICEANU, S. A. 54. ÔÇô Variante: sim╚Ťim├«╠ünt (C. PETRESCU, C. V. 361, DAVILA, V. V. 86, ODOBESCU, S. III 50), sim╚Ťem├«╠ünt (ARDELEANU, D. 52), sim╚Ťim├ęnt (ALEXANDRESCU, M. 5) s. n.
SIM╚ÜIM├ëNT s. n. v. sim╚Ť─âm├«nt.
sentim├ęnt s. n., pl. sentim├ęnte
sentim├ęnt s. n., pl. sentim├ęnte
SENTIM├ëNT s. 1. (livr.) afect. (Senza╚Ťii ╚Öi ~e.) 2. sim╚Ť─âm├ónt, sim╚Ťire. (Un ~ delicat.) 3. pasiune, sim╚Ťire, (livr.) patos, (├«nv.) sim╚Ť. (A c├ónta cu ~.) 4. sim╚Ť─âm├ónt, (├«nv.) sim╚Ťiciune. (Are un ~ ciudat.) 5. impresie, p─ârere, senza╚Ťie. (Are ~ul c─â e inoportun.) 6. con╚Ötiin╚Ť─â. (~ul datoriei ├«mplinite.) 7. certitudine, convingere, credin╚Ť─â, ├«ncredin╚Ťare, siguran╚Ť─â, (livr.) convic╚Ťiune. (Am ~ul c─â a╚Öa se va ├«nt├ómpla.)
Sentiment Ôëá resentiment
SENTIM├ëNT s.n. 1. Atitudine emo╚Ťional─â pe care omul o are fa╚Ť─â de realitate; sim╚Ťire, sim╚Ť─âm├ónt. ÔÖŽ Afec╚Ťiune. 2. Facultate de a sim╚Ťi, de a aprecia anumite lucruri; con╚Ötiin╚Ť─â. ÔÖŽ Credin╚Ť─â, impresie intim─â. [< fr. sentiment, it. sentimento].
SENTIM├ëNT s. n. 1. proces afectiv mai durabil ╚Öi mai complex dec├ót emo╚Ťia, exprim├ónd atitudinea pe care omul o are fa╚Ť─â de realitate; sim╚Ťire, sim╚Ť─âm├ónt. ÔŚŐ afec╚Ťiune. 2. credin╚Ť─â, impresie intim─â; convingere. (< fr. sentiment)
SENTIM├ëNT ~e n. 1) Proces afectiv care reflect─â atitudinea emo╚Ťional─â a omului fa╚Ť─â de realitate; sim╚Ť─âm├ónt. ~e nobile. ÔŚŐ ~e pozitive sentimente care aduc satisfac╚Ťie sufleteasc─â ╚Öi care stimuleaz─â activitatea omului. ~e negative sentimente care tulbur─â spiritul ╚Öi demoralizeaz─â. 2) Atitudine afectiv─â fa╚Ť─â de cineva sau fa╚Ť─â de ceva; sim╚Ť─âm├ónt. ~ de frate. 3) Convingere proprie; impresie intim─â. /<fr. sentiment, lat. sentimentum
sentiment n. 1. rezultatul ac╚Ťiunii de a sim╚Ťi: sentiment pl─âcut; 2. facultatea de a ├«n╚Ťelege, de a aprecia printrÔÇÖun fel de instinct natural: are mai mult sentiment dec├ót ra╚Ťionament; 3. con╚Ötiin╚Ť─â intim─â: sentimentul datoriei; 4. mi╚Öcare sufleteasc─â, afec╚Ťiune, pasiune: sentimente generoase.
*sentim├ęnt n., pl. e (fr. sentiment, it. sentimento). Ac╚Ťiunea de a sim╚Ťi, sim╚Ťire, impresiune: un sentiment pl─âcut. Impresionabilitate, simt, facultatea de a sim╚Ťi (a ├«n╚Ťelege, a aprecia) din instinct: a avea ma─ş mult sentiment de c├«t ra╚Ťionament. Con╚Ötiin╚Ť─â, sim╚Ť: a avea sentimentu superiorit─â╚Ťi─ş, datorii─ş. Pasiune, sim╚Ťire (─şubire sa┼ş ur─â), opiniune: sentimente ├«nalte, josnice, durabile; a-╚Ť─ş schimba sentimentele. ÔÇô Fals sim╚Ťim├«nt, pl. inte.
SENTIMENT s. 1. (livr.) afect. (Senza╚Ťii ╚Öi ~e.) 2. sim╚Ť─âm├«nt, sim╚Ťire. (Un ~ delicat.) 3. pasiune, sim╚Ťire, (livr.) patos, (├«nv.) sim╚Ť. (A c├«nta cu ~.) 4. sim╚Ť─âm├«nt, (├«nv.) sim╚Ťiciune. (Are un ~ ciudat.) 5. impresie, p─ârere, senza╚Ťie. (Are ~ c─â e inoportun.) 6. con╚Ötiin╚Ť─â. (~ datoriei ├«mplinite.) 7. certitudine, convingere, credin╚Ť─â, ├«ncredin╚Ťare, siguran╚Ť─â, (livr.) convic╚Ťiune. (Am ~ c─â a╚Öa se va ├«nt├«mpla.)
a dansa la sentiment expr. a dansa lipi╚Ťi unul de altul.
a lua (pe cineva) la sentiment expr. a apela la sensibilitatea cuiva, a înduioșa (pe cineva).
a o pune de sentiment expr. a pune la cale o întâlnire amoroasă.
a o rupe în sentiment expr. a avea o pagubă mare.
a rula un sentiment expr. a pune la cale o întâlnire amoroasă.
a se învârti de un sentiment expr. a pune la cale o întâlnire amoroasă.
a se reduce la sentiment expr. (prst.) a refuza banii unui client; a reduce tariful.

Simtiment dex online | sinonim

Simtiment definitie

Intrare: sentiment
sentiment substantiv neutru
simtiment
Intrare: sim╚Ťiment
sim╚Ťiment