Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

5 defini╚Ťii pentru simploc─â

s├şmploc─â s. f., g.-d. art. s├şmplocii
s├şmploc─â s. f., g.-d. art. simpl├│cii
SIMPLÓCĂ s.f. Procedeu retoric constând din reunirea anaforei cu epifora, astfel încât în mai multe fraze consecutive cuvântul de la început și, respectiv, cel de la sfârșit rămân aceleași. [< fr. symploque, cf. gr. symploke].
SIMPLÓCĂ s. f. figură de stil constând din reunirea anaforei cu epifora, astfel încât în mai multe fraze consecutive cuvântul de la început este același cu cel de la sfârșit. (< fr. symploque, gr. symploke)
simploc─â (gr. symploke ÔÇ×├«nl─ân╚ŤuireÔÇŁ), figur─â care const─â din ├«mpletirea ├«ntre anafor─â ╚Öi epifor─â, adic─â propozi╚Ťia (fraza) ori versul ├«ncepe cu acela╚Öi cuv├ónt (grup de cuvinte), ca o anafor─â, ╚Öi se termin─â cu acela╚Öi cuv├ónt (grup de cuvinte), ca o epifor─â: x...y / x...y / (R): ÔÇ×Vezi lumile urzindu-se, popoare de stele aprinz├óndu-se ╚Öi alerg├ónd pe c─âile f─âr─â urm─â ale infinitului ÔÇô ╚Öi n-auzi nimic. Vezi mun╚Ťii ├«n─âl╚Ť├óndu-se, ├«ntunecimi de codri cresc├ónd s─â-i ├«nv─âluie ÔÇô ╚Öi n-auzi nimicÔÇŁ. (A. Vlahu╚Ť─â) Sin. complexiune (lat. complexio ÔÇ×reunireÔÇŁ), sin. excvizi╚Ťie.

Simploc─â dex online | sinonim

Simploc─â definitie

Intrare: simploc─â
simploc─â