Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru simplifica

SIMPLIFIC├ü, simplific, vb. I. Tranz. A face s─â fie (mai) simplu (1, 2). ÔÖŽ A reduce o ecua╚Ťie sau o frac╚Ťie printr-un divizor comun; a transforma o egalitate ├«ntr-o alt─â egalitate echivalent─â cu form─â mai simpl─â. ÔÇô Din lat. simplificare, fr. simplifier.
SIMPLIFIC├ü, simplific, vb. I. Tranz. A face s─â fie (mai) simplu (1, 2). ÔÖŽ A reduce o ecua╚Ťie sau o frac╚Ťie printr-un divizor comun; a transforma o egalitate ├«ntr-o alt─â egalitate echivalent─â cu form─â mai simpl─â. ÔÇô Din lat. simplificare, fr. simplifier.
SIMPLIFIC├ü, simpl├şfic, vb. I. Tranz. A face mai simplu. (Absol.) De la Irina n-ai ce afla. ÔÇô De ce? ÔÇô Irina sufer─â de acela╚Öi p─âcat ca ╚Öi dumneata: simplific─â. Via╚Ťa nu ├«ncape ├«n formule. BARANGA, I. 194. ÔŚŐ Refl. Poate c─â la anul, poate ╚Öi mai cur├«nd, toat─â aceast─â str─âlucit─â arhitectur─â... se va simplifica. GALACTION, O. I 343. ÔÖŽ (Mat.) A ├«mp─âr╚Ťi cu aceea╚Öi valoare numitorul ╚Öi num─âr─âtorul unei frac╚Ťii sau ambii membri ai unei ecua╚Ťii, pentru a ob╚Ťine o frac╚Ťie sau o ecua╚Ťie echivalent─â cu cea dat─â, dar cu termenii mai mici; a reduce prin divizor comun.
simplific├í (a ~) vb., ind. prez. 3 simpl├şfic─â; conj. prez. 3 s─â simpl├şfice
simplific├í vb., ind. prez. 1 sg. simpl├şfic, 3 sg. ╚Öi pl. simpl├şfic─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. simpl├şfice
SIMPLIFIC├ü vb. (MAT.) a reduce, (├«nv.) a redu╚Ťirui, a scurta. (A ~ o frac╚Ťie.)
SIMPLIFICÁ vb. v. schematiza.
A simplifica Ôëá a complica
SIMPLIFIC├ü vb. I. tr. A face (mai) simplu. ÔÖŽ A reduce o frac╚Ťie, o expresie algebric─â etc. printr-un divizor comun. [P.i. simplific, 3,6 -c─â. / cf. fr. simplifier < lat. simplex ÔÇô simplu, facere ÔÇô a face].
SIMPLIFIC├ü vb. tr. a face (mai) simplu. ÔŚŐ a reduce o frac╚Ťie, o expresie algebric─â etc. printr-un divizor comun. (< fr. simplifier, lat. simplificare)
A SIMPLIFIC├ü simpl├şfic tranz. 1) A face mai simplu, mai pu╚Ťin complicat. 2) A cur─â╚Ťa de elemente secundare. 3) (frac╚Ťii sau expresii algebrice) A mic╚Öora printr-un divizor comun; a reduce. [Sil. sim-pli-] /<lat. simlpificare, fr. simplifier
simplificà v. a (se) face mai simplu.
*simplif├şc, a -├í v. tr. (mlat. simplifico, -fic├íre. V. modi-fic). Fac ma─ş simplu: a simplifica o problem─â, o frac╚Ťiune, ni╚Öte formalit─â╚Ť─ş.
SIMPLIFICA vb. (MAT.) a reduce, (├«nv.) a redu╚Ťirui, a scurta. (A ~ o frac╚Ťie.)
simplifica vb. v. SCHEMATIZA.

Simplifica dex online | sinonim

Simplifica definitie

Intrare: simplifica
simplifica verb grupa I conjugarea I