simplifica definitie

15 definiții pentru simplifica

SIMPLIFICÁ, simplific, vb. I. Tranz. A face să fie (mai) simplu (1, 2). ♦ A reduce o ecuație sau o fracție printr-un divizor comun; a transforma o egalitate într-o altă egalitate echivalentă cu formă mai simplă. – Din lat. simplificare, fr. simplifier.
SIMPLIFICÁ, simplific, vb. I. Tranz. A face să fie (mai) simplu (1, 2). ♦ A reduce o ecuație sau o fracție printr-un divizor comun; a transforma o egalitate într-o altă egalitate echivalentă cu formă mai simplă. – Din lat. simplificare, fr. simplifier.
SIMPLIFICÁ, simplífic, vb. I. Tranz. A face mai simplu. (Absol.) De la Irina n-ai ce afla. – De ce? – Irina suferă de același păcat ca și dumneata: simplifică. Viața nu încape în formule. BARANGA, I. 194. ◊ Refl. Poate că la anul, poate și mai curînd, toată această strălucită arhitectură... se va simplifica. GALACTION, O. I 343. ♦ (Mat.) A împărți cu aceeași valoare numitorul și numărătorul unei fracții sau ambii membri ai unei ecuații, pentru a obține o fracție sau o ecuație echivalentă cu cea dată, dar cu termenii mai mici; a reduce prin divizor comun.
simplificá (a ~) vb., ind. prez. 3 simplífică; conj. prez. 3 să simplífice
simplificá vb., ind. prez. 1 sg. simplífic, 3 sg. și pl. simplífică; conj. prez. 3 sg. și pl. simplífice
SIMPLIFICÁ vb. (MAT.) a reduce, (înv.) a reduțirui, a scurta. (A ~ o fracție.)
SIMPLIFICÁ vb. v. schematiza.
A simplifica ≠ a complica
SIMPLIFICÁ vb. I. tr. A face (mai) simplu. ♦ A reduce o fracție, o expresie algebrică etc. printr-un divizor comun. [P.i. simplific, 3,6 -că. / cf. fr. simplifier < lat. simplex – simplu, facere – a face].
SIMPLIFICÁ vb. tr. a face (mai) simplu. ◊ a reduce o fracție, o expresie algebrică etc. printr-un divizor comun. (< fr. simplifier, lat. simplificare)
A SIMPLIFICÁ simplífic tranz. 1) A face mai simplu, mai puțin complicat. 2) A curăța de elemente secundare. 3) (fracții sau expresii algebrice) A micșora printr-un divizor comun; a reduce. [Sil. sim-pli-] /<lat. simlpificare, fr. simplifier
simplificà v. a (se) face mai simplu.
*simplifíc, a -á v. tr. (mlat. simplifico, -ficáre. V. modi-fic). Fac maĭ simplu: a simplifica o problemă, o fracțiune, niște formalitățĭ.
SIMPLIFICA vb. (MAT.) a reduce, (înv.) a reduțirui, a scurta. (A ~ o fracție.)
simplifica vb. v. SCHEMATIZA.

simplifica dex

Intrare: simplifica
simplifica verb grupa I conjugarea I