Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru simoniac

SIMONI├üC, -─é, simoniaci, -ce, adj., s. m. ╚Öi f. (Om) care se face vinovat de simonie. [Pr.: -ni-ac] ÔÇô Din fr. simoniaque.
SIMONI├üC, simoniaci, s. m. Persoan─â care se face vinovat─â de simonie. [Pr.: -ni-ac] ÔÇô Din fr. simoniaque.
SIMONI├üC, simoniaci, s. m. (├Änvechit) Cel care se face vinovat de simonie. Un simoniac care d─âdu bani pentru a izbuti. IORGA, L. II 59. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ni-ac.
simoniác (-ni-ac) adj. m., s. m., pl. simoniáci; adj. f., s. f. simoniácă, pl. simoniáce
simoniác adj. m., s. m. (sil. -ni-ac), pl. simoniáci; f. sg. simoniácă, pl. simoniáce
SIMONIÁC, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care se face vinovat de simonie. [Pron. -ni-ac. / < fr. simoniaque, lat. simoniacus].
SIMONIÁC, -Ă adj., s. m. f. vinovat de simonie. (< fr. simoniaque, lat. simoniacus)
simoniac a. culpabil de simonie.
simoniác, -ă adj. (ngr. simoniakós; mlat. -iakus). Care face simonie.

Simoniac dex online | sinonim

Simoniac definitie

Intrare: simoniac (adj.)
simoniac adjectiv
  • silabisire: -ni-ac
Intrare: simoniac (s.m.)
simoniac substantiv masculin
  • silabisire: -ni-ac