SIMILÁR, similari, -e, adj. De aceeași natură, de același fel; asemănător, analog. – Din fr. similaire.

SIMILÁR, -Ă, similari, -e, adj. De aceeași natură, de același fel; asemănător, analog. – Din fr. similaire.

SIMILÁR, -Ă, similari, -e, adj. De aceeași natură, de același fel; asemănător. V. analog. Zîmbi în sine, satisfăcut că și Raul o fi pățit ca dînsul sau ceva similar. REBREANU, R. I 222. Cîte discursuri patriotice, cîte lacrimi patriotice nu se varsă, dacă nu pe tema că n-avem și noi faliți naționali romîni, apoi pe teme similare? GHEREA, ST. CR. I 350.

similár adj. m., pl. similári; f. similáră, pl. similáre

similár adj. m., pl. similári; f. sg. similáră, pl. similáre

SIMILÁR adj. analog, apropiat, asemănător, asemenea, corespondent, înrudit, (înv.) asemănat, podobnic, semănător. (Două lucruri ~.)

SIMILÁR, -Ă adj. De aceeași natură; asemănător; analog. [< fr. similaire, cf. lat. similis].

SIMILÁR, -Ă adj. de aceeași natură; asemănător, analog. (< fr. similaire)

SIMILÁR ~ă (~i, ~e) Care este de același fel; de aceeași natură; asemănător; analog. Caz ~. /<fr. similaire

similar a. de aceeaș natură.

*similár, -ă adj. (fr. similaire, d. lat. similis, asemenea: it. similare). De aceĭașĭ natură, asemenea: obiecte similare.

SIMILAR adj. analog, apropiat, asemănător, asemenea, corespondent, înrudit, (înv.) asemănat, podobnic, semănător. (Două lucruri ~.)