Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru simetrie

SIMETR├ŹE, simetrii, s. f. 1. Proprietate a unui ansamblu spa╚Ťial de a fi alc─âtuit din elemente reciproc corespondente ╚Öi de a prezenta, pe aceast─â baz─â, anumite regularit─â╚Ťi; propor╚Ťionalitate, concordan╚Ť─â, armonie ├«ntre p─âr╚Ťile unui tot, ├«ntre elementele unui ansamblu etc.; distribu╚Ťie egal─â, regulat─â, armonioas─â a p─âr╚Ťilor unui tot, a elementelor unui ansamblu; coresponden╚Ť─â exact─â (ca form─â, pozi╚Ťie etc.) ├«ntre p─âr╚Ťile (opuse ale) unui tot. 2. Spec. Proprietate a dou─â puncte apar╚Ťin├ónd aceleia╚Öi figuri geometrice sau la dou─â figuri diferite de a fi a╚Öezate la aceea╚Öi distan╚Ť─â de un plan, de o dreapt─â sau de un punct; proprietate corespunz─âtoare a dou─â figuri geometrice; proprietate a dou─â figuri geometrice de a se suprapune exact. ÔÇô Din lat. symmetria, fr. sym├ętrie.
SIMETR├ŹE, simetrii, s. f. 1. Proprietate a unui ansamblu spa╚Ťial de a fi alc─âtuit din elemente reciproc corespondente ╚Öi de a prezenta, pe aceast─â baz─â, anumite regularit─â╚Ťi; propor╚Ťionalitate, concordan╚Ť─â, armonie ├«ntre p─âr╚Ťile unui tot, ├«ntre elementele unui ansamblu etc.; distribu╚Ťie egal─â, regulat─â, armonioas─â a p─âr╚Ťilor unui tot, a elementelor unui ansamblu; coresponden╚Ť─â exact─â (ca form─â, pozi╚Ťie etc.) ├«ntre p─âr╚Ťile (opuse ale) unui tot. 2. Spec. Proprietate a dou─â puncte apar╚Ťin├ónd aceleia╚Öi figuri geometrice sau la dou─â figuri diferite de a fi a╚Öezate la aceea╚Öi distan╚Ť─â de un plan, de o dreapt─â sau de un punct; proprietate corespunz─âtoare a dou─â figuri geometrice; proprietate a dou─â figuri geometrice de a se suprapune exact. ÔÇô Din lat. symmetria, fr. sym├ętrie.
SIMETR├ŹE, simetrii, s. f. 1. Mod de a╚Öezare a p─âr╚Ťilor unei figuri astfel ├«nc├«t fiec─ârui punct al unei p─âr╚Ťi din figur─â s─â-i corespund─â alt punct, a╚Öezat la aceea╚Öi distan╚Ť─â de o linie median─â; p. ext. concordan╚Ť─â deplin─â ├«ntre cele dou─â jum─ât─â╚Ťi ale unui ├«ntreg, propor╚Ťionalitate ├«n ce prive╚Öte formele unui ├«ntreg, a╚Öezarea mai multor obiecte etc.; armonie, ordine, regularitate. La marginea de miaz─âzi a satului se afl─â cimitirul acesta geometric, cu cruci egale ╚Öi albe, a╚Öezate ├«n linii drepte, ├«ntr-o simetrie des─âv├ór╚Öit─â. BOGZA, C. O. 320. C├«nd toate ├«nsemn─ârile s├«nt ├«ncepute cu ┬źast─âzi┬╗ este greu cronicarului s─â strice simetria pun├«nd ┬źieri┬╗, numai pentru c─â n-a avut ├«n ziua respectiv─â r─âgaz de scris. C─éLINESCU, E. 47. Ferestrele, prea mici, s├«nt ├«mpr─â╚Ötiate f─âr─â nici o simetrie pe fa╚Ťada lui. RUSSO, S. 195. 2. (Cristalografie, ├«n expr.) Centru de simetrie = punct situat ├«n centrul unui cristal, fa╚Ť─â de care dou─â puncte corespunz─âtoare ale cristalului, aflate la aceea╚Öi distan╚Ť─â de acest punct, s├«nt simetrice ├«ntre ele. Linie de simetrie = linie prin a c─ârei mi╚Öcare de rota╚Ťie, efectuat─â sub un anumit unghi, cristalul ocup─â o pozi╚Ťie simetric─â cu cea precedent─â. Suprafa╚Ť─â de simetrie = suprafa╚Ť─â fa╚Ť─â de care o jum─âtate a unui cristal este simetric─â cu cealalt─â jum─âtate.
simetr├şe (-me-tri-) s. f., art. simetr├şa, g.-d. art. simetr├şei; pl. simetr├şi, art. simetr├şile
simetr├şe s. f. (sil. -tri-), art. simetr├şa, g.-d. art. simetr├şei; pl. simetr├şi, art. simetr├şile
SIMETR├ŹE s. 1. armonie, concordan╚Ť─â, echilibru, potrivire, propor╚Ťie, propor╚Ťionalitate, (fig.) simfonie. (O perfect─â ~ a elementelor unui ansamblu.) 2. (MAT.) coresponden╚Ť─â. (~ unghiurilor.)
Simetrie Ôëá asimetrie
SIMETR├ŹE s.f. 1. A╚Öezare, dispunere a unor p─âr╚Ťi identice ├«ntr-un mod asem─ân─âtor ├«ntr-un ansamblu, ├«ntr-un tot. ÔÖŽ Armonie, ├«mbinare armonioas─â rezultat─â din anumite combina╚Ťii regulate ╚Öi bine propor╚Ťionate. 2. Proprietatea unei figuri ├«n raport cu un punct, cu o dreapt─â sau cu un plan de a avea puncte care s─â corespund─â dou─â c├óte dou─â. ÔÖŽ Proprietatea a dou─â figuri de a se suprapune exact. [Gen. -iei. / cf. fr. sym├ętrie, it. simmetria < lat., gr. symmetria < gr. syn ÔÇô cu, metron ÔÇô m─âsur─â].
SIMETR├ŹE s. f. 1. dispunere a unor p─âr╚Ťi identice ├«ntr-un mod asem─ân─âtor ├«ntr-un ansamblu, ├«ntr-un tot. ÔŚŐ armonie, ├«mbinare armonioas─â rezultat─â din anumite combina╚Ťii regulate ╚Öi bine propor╚Ťionate. 2. (mat.) proprietate a unei figuri ├«n raport cu un punct, cu o dreapt─â sau cu un plan de a avea puncte care s─â corespund─â dou─â c├óte dou─â. ÔŚŐ proprietate a dou─â figuri de a se suprapune exact. (< fr. sym├ętrie, lat., gr. symmetria)
SIMETR├ŹE ~i f. 1) mat. Proprietate a unor puncte de a se afla la aceea╚Öi distan╚Ť─â de un punct, de o dreapt─â sau de un plan. 2) Aranjare propor╚Ťional─â fa╚Ť─â de un centru; distribuire egal─â. [G.-D. simetriei; Sil. -me-tri-] /<lat. symmetria, fr. sym├ętrie, it. simmetria
simetrie f. 1. dispozi╚Ťiune regulat─â a p─âr╚Ťilor asemenea ale unui corp sau edificiu: ochii, bra╚Ťele, urechile sunt dispuse cu simetrie; 2. fig. armonie, frumuse╚Ťe ce rezult─â dintrÔÇÖo dispozi╚Ťiune regulat─â: a dispune frazele cu simetrie.
*simetr├şe f. (vgr. sym-metria, d. s├Żn, ├«mpreun─â, ╚Öi m├ętron, m─âsur─â. V. a-simetrie, metru). Egalitate ├«n m─âsur─â la dreapta ╚Öi la st├«nga, a╚Öa cum e trupu animalelor: simetria une─ş case. Propor╚Ťiune, corespondent─â, potriveal─â ├«ntre p─âr╚Ťile fraze─ş.
SIMETRIE s. 1. armonie, concordan╚Ť─â, echilibru, potrivire, propor╚Ťie, propor╚Ťionalitate, (fig.) simfonie. (O perfect─â ~ a elementelor unui ansamblu.) 2. (MAT.) coresponden╚Ť─â. (~ unghiurilor.)
simetrie, dispozi╚Ťia obiectelor sonore* fa╚Ť─â de o ax─â (imaginar─â) care delimiteaz─â, at├ót ├«n timp c├ót ╚Öi ├«n spa╚Ťiu, oglindirea acelora╚Öi evenimente muzicale. Tendin╚Ťa s., care presupune existen╚Ťa sentimentului de echilibru, o g─âsim ├«nc─â de la popoarele primitive. Muzica repetitiv─â practicat─â de unele triburi africane reclam─â deseori formule incantatorii* simetrice. C├óntul responsorial*, preluat ╚Öi de muzica cult─â din antic., dovede╚Öte prin folosirea principiului alternan╚Ťei o apropiere de concep╚Ťia simetric─â a echilibrului. A urmat apoi o perioad─â ├«n care concep╚Ťia linear─â despre muzic─â s-a ├«ndep─ârtat oarecum de ideea de s., formulele simetrice, de exemplu ├«n muzica palestrinian─â, erau evitate. Revenirea spre s. s-a produs ├«n baroc* o dat─â cu jonc╚Ťiunea dintre g├óndirea pe vertical─â cu cea de pe orizontal─â. Au ap─ârut punctele nodale armonice, a ├«nceput c─âutarea echilibrului absolut, s-au pus bazele primelor construc╚Ťii monumentale care c─âutau, ca ├«n arhitectur─â, s. la toate nivelele formelor (primele au fost formele cu refren* ÔÇô rondo*-ul simetric). Climaxul unei g├óndiri de acest fel ├«i constituie crea╚Ťia lui J.S. Bach, exemplu de armonie ╚Öi echilibru at├ót ├«n micro- c├ót ╚Öi ├«n macrostructur─â*. S. ├«n muzica bachian─â este prezent─â de la construc╚Ťia celulelor* p├ón─â la articularea formelor*. C─âutarea unor puncte culminante care s─â echilibreze temele* fugilor, planul armonic at├ót la nivelul tematic c├ót ╚Öi ├«n cel al formei ├«n care tonalit─â╚Ťile (2) de baz─â reprezint─â axe centrale, al─âturarea sec╚Ťiunilor (stabile tonal ÔÇô instabile tonal), alc─âtuirea formelor ce tind spre un echilibru perfect sunt coordonate fundamentale ale crea╚Ťiei lui Bach relev├ónd preocuparea pentru ideea de s. ╚Öi ├«n morfologie c├«t ╚Öi ├«n sintax─â (2). Clasicismul* p─âstreaz─â cuceririle ├«n planul echilibrului bazate pe principiul simetric (forma de sonat─â* cu repriz─â* inversat─â: AB Dezv. BA), dar o dat─â cu apari╚Ťia romanticilor principiul este p─âr─âsit ├«n favoarea fanteziei debordante care ├«ncearc─â s─â subjuge ra╚Ťiunea. Sec. 20 ├«nseamn─â o redescoperire a vechilor principii, nu at├ót prin neoclasicism*, ai c─âror reprezentan╚Ťi vor s─â imite mai mult spiritul bachian dec├ót puritatea g├óndirii ╚Öi mai ales for╚Ťa conceptului constructivist, ci de c─âtre seriali╚Ötii ce se arat─â foarte interesa╚Ťi ├«n ideea de s., ├«n special la nivel morfologic. Construc╚Ťia seriilor*, cu prec─âdere ├«n crea╚Ťia webernian─â, este bazat─â pe tronsoane simetrice care permit recuren╚Ťa sau invers─âri ├«nrudite. Totodat─â seriile care articuleaz─â forma ofer─â, datorit─â s., mai ales la nivel sintactic (2). Apar lucr─âri ├«n form─â de arc, sau cu sec╚Ťiuni interioare arcuite. S., fiind un principiu al echilibrului ╚Öi totodat─â o no╚Ťiune abstract─â, ├«╚Öi va g─âsi loc ├«n orice tip de muzic─â, indiferent la ce nivel va fi folosit─â. Exist─â un principiu de care ├«ns─â╚Öi armonia uman─â are nevoie. Iat─â de ce muzica lui Bach va r─âm├óne ve╚Önic actual─â! V. triton.

Simetrie dex online | sinonim

Simetrie definitie

Intrare: simetrie
simetrie substantiv feminin
  • silabisire: -tri-