SIMBOLÍST, -Ă, simboliști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Rar la f.) Poet, literat, artist care aparține simbolismului (2); adept al simbolismului. 2. Adj. Care aparține simbolismului, privitor la simbolism, caracteristic simbolismului. – Din fr. symboliste.

SIMBOLÍST, -Ă, simboliști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Rar la f.) Poet, literat, artist care aparține simbolismului (2); adept al simbolismului. 2. Adj. Care aparține simbolismului, privitor la simbolism, caracteristic simbolismului. – Din fr. symboliste.

SIMBOLÍST, -Ă, simboliști, -ste, adj. (În artă și literatură) Privitor la simbolism, care ține de simbolism; (despre persoane) adept al simbolismului. Curent simbolist, Poet simbolist. ▭ Și că «Viața Romînească», Mult enigmatica revistă, S-a și grăbit să tipărească O dramă-așa de simbolistă!? ANGHEL-IOSIF, C. M. I 111. Dar dacă marginile nenaturalismului în arta dramatică sînt mai largi decît în alte arte, nu însemnează, bineînțeles, că nu există artă dramatică idealistă, – simbolistă de o parte și naturalistă de altă parte. GHEREA, ST. CR. II 249. ♦ (Substantivat, m.) Poet, adept al simbolismului.

simbolíst adj. m., s. m., pl. simbolíști; adj. f., s. f. simbolístă, pl. simbolíste

simbolíst s. m., adj. m., pl. simbolíști; f. sg. simbolístă, pl. simbolíste

SIMBOLÍST, -Ă adj. Referitor la simbolism, care aparține simbolismului. // s.m. și f. Adept al simbolismului. ♦ Poet care face parte din curentul simbolist. [< fr. symboliste].

SIMBOLÍST, -Ă adj., s. m. f. (scriitor, poet adept) al simbolismului. (< fr. symboliste)

SIMBOLÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de simbolism; propriu simbolismului. /<fr. symboliste

SIMBOLÍST2 ~stă ( ~ști, ~ste) m. și f. Adept al simbolismului. /<fr. symboliste

simbolist a. și m. ce ține de simbolism: poet simbolist.

*simbolíst, -ă adj. (d. simbol). Adept al simbolizmuluĭ în poezie. Adj. Școala simbolistă.