simbiotic definitie

8 definiții pentru simbiotic

SIMBIÓTIC, -Ă, simbiotici, -ce, adj. Care se referă la simbioză sau la simbionți, privitor la simbioză sau la simbionți; care trăiește în simbioză, caracterizat prin simbioză. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. symbiotique.
SIMBIÓTIC, -Ă, simbiotici, -ce, adj. Care se referă la simbioză sau la simbioți, privitor la simbioză sau la simbioți; care trăiește în simbioză, caracterizat prin simbioză. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. symbiotique.
SIMBIÓTIC, -Ă, simbiotici, -e, adj. Care trăiește în simbioză. Uredinalele prezintă multă asemănare cu ciupercile simbiotice, iar parazitismul lor obligat poate, cu drept cuvînt, fi considerat ca o formă paralelă a simbiozei. SĂVULESCU, M. U. I 90.
simbiótic (-bi-o-) adj. m., pl. simbiótici; f. simbiótică, pl. simbiótice
simbiótic adj. m. (sil. -bi-o-), pl. simbiótici; f. sg. simbiótică, pl. simbiótice
SIMBIÓTIC, -Ă adj. Care trăiește în simbioză; simbiotrof. [Pron. -bi-o-. / < fr. symbiotique].
SIMBIÓTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la simbioză. 2. care trăiește în simbioză. II. s. f. arta de a asocia oamenii pentru a constitui, cultiva și conserva între ei viața de societate. (< fr. symbiotique)
SIMBIÓTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de simbioză; propriu simbiozei. /<fr. symbiotique

simbiotic dex

Intrare: simbiotic
simbiotic adjectiv
  • silabisire: -bi-o-