silvotehnică definitie

6 definiții pentru silvotehnică

SILVOTÉHNICĂ s. f. Parte a silviculturii care se ocupă cu tehnica creării și a creșterii arboreturilor în vederea realizării obiectivelor economiei forestiere. – Silvo- + tehnică.
SILVOTÉHNICĂ s. f. Parte a silviculturii care se ocupă cu tehnica creării și a creșterii arboreturilor în vederea realizării obiectivelor economiei forestiere. – Silvo- + tehnică.
silvotéhnică s. f., g.-d. art. silvotéhnicii
silvotéhnică s. f., g.-d. art. silvotéhnicii
SILVOTÉHNICĂ s.f. Aplicarea în practică, pe scară de producție, a rezultatelor obținute de știința silvică în vederea realizării obiectivelor economiei forestiere. [Gen. -cii. / cf. lat. silva – pădure, gr. techne – meșteșug].
SILVOTÉHNICĂ s. f. aplicarea în practică, pe scară de producție, a rezultatelor obținute de știința silvică în vederea realizării obiectivelor economiei forestiere. (< silvo- + tehnică)

silvotehnică dex

Intrare: silvotehnică
silvotehnică substantiv feminin