silnicie definitie

12 definiții pentru silnicie

SILNICÍE, silnicii, s. f. 1. Constrângere, oprimare, violență; abuz, samavolnicie; silă (2). 2. (Înv.) Putere, forță. – Silnic + suf. -ie.
SILNICÍE, silnicii, s. f. 1. Constrângere, oprimare, violență; abuz, samavolnicie; silă (2). 2. (Înv.) Putere, forță. – Silnic + suf. -ie.
SILNICÍE, silnicii, s. f. 1. Violență, constrîngere, oprimare. Bătrînul orator făcu o scurtă prezentare a stărilor de lucruri și de spirit de la sate. Suferințe vechi și suferințe noi. Fapte de silnicie din partea proprietarilor și a administrației. PAS, L. II 135. [Dascălul] i le spunea pe toate și i le tălmăcea ca să le cunoască bine. I le spunea... cu plăcere și cu bucurie, ca să fie învățătura nu silnicie, ci desfătare a vieții. SADOVEANU, D. P. 22. ◊ Fig. (Cu pronunțare regională) [Petru Maior] nu gîndea la concluziile ucenicilor săi și la silnicia ce ne va face limba latină. RUSSO, S. 60. 2. (Învechit) Putere, forță. (Cu pronunțare regională) Aerul acel închis în pămînt atît de tare încît cercînd pe unde să se răsufle, cu mare silnicie cutremură pămîntul. DRĂGHICI, R. 113.
silnicíe s. f., art. silnicía, g.-d. art. silnicíei; pl. silnicíi, art. silnicíile
silnicíe s. f., art. silnicía, g.-d. art. silnicíei; pl. silnicíi, art. silnicíile
SILNICÍE s. 1. v. forță. 2. v. abuz.
SILNICÍE s. v. asuprire, exploatare, forță, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, putere, urgisire.
SILNICÍE ~i f. 1) Caracter silnic. 2) Acțiune arbitrară care încalcă drepturile și voința altora; samavolnicie. /silnic + suf. ~ie
silnicie f. violență: năprasnica silnicie ne-a ținut alungați pela străini OD.
silnicíe f. (d. silnic. V. năsîlnicie). Mare violență.
silnicie s. v. ASUPRIRE. EXPLOATARE. FORȚĂ. ÎMPILARE. NĂPĂSTUIRE. OPRESIUNE. OPRIMARE. PERSECUTARE. PERSECUȚIE. PRIGOANĂ. PRIGONIRE. PUTERE. URGISIRE.
SILNICIE s. 1. constrîngere, forță, silă, violență, (livr.) servitute, (Ban.) sălăbărie, (înv.) nevoie, potrivnicie, silință, silnicire, strînsoare, (fig.) presiune. (Bunuri obținute prin ~.) 2. abuz, exces, samavolnicie, (înv. și reg.) silă, (înv.) puternicie, (grecism înv.) catahris. (A fost blamat pentru ~iile lui.)

silnicie dex

Intrare: silnicie
silnicie substantiv feminin