SILITRÓS, -OÁSĂ, silitroși, -oase, adj. (Rar) Care conține silitră; care este de natura silitrei. – Silitră + suf. -os.

SILITRÓS, -OÁSĂ, silitroși, -oase, adj. (Rar) Care conține silitră; care este de natura silitrei. – Silitră + suf. -os.

SILITRÓS, -OÁSĂ, silitroși, -oase, adj. (Rar) Care este de natura silitrei, care conține silitră. Cristaluri albe, de argint silitros, ce să face la spițărie cu apă tare. PISCUPESCU, O. 319.

silitrós (rar) (-li-tros) adj. m., pl. silitróși; f. silitroásă, pl. silitroáse

silitrós adj. m. (sil. -tros), pl. silitróși; f. sg. silitroásă, pl. silitroáse

SILITRÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care conține silitră; cu silitră. 2) Care are aspect de silitră; asemănător cu silitra. /silitră + suf. ~os

silitrós, și -icĭós, -oásă adj. Nitros, care conține silitră.