silitră definitie

11 definiții pentru silitră

SILÍTRĂ s. f. (Pop.) Azotat de potasiu. ♦ (Înv.) Praf de pușcă. – Din rus. selitra, pol. salitra, sb. šalitra.
SILÍTRĂ s. f. (Pop.) Azotat de potasiu. ♦ (Înv.) Praf de pușcă. – Din rus. selitra, pol. salitra, scr. šalitra.
SILÍTRĂ s. f. Nume comun al azotatului de potasiu, folosit ca îngrășămînt agricol și ca antiseptic în industria conservelor alimentare. ♦ (Învechit) Praf de pușcă. Văzui silitra de fulger purtătoare. ALEXANDRESCU, M. 30. Cum silitra sparge cetățile și țările, Așa să se spargă toate pagubele. TEODORESCU, P. P. 394.
silítră (pop.) (-li-tră) s. f., g.-d. art. silítrei
silítră s. f. (sil. -tră), g.-d. art. silítrei
SILÍTRĂ s. v. alică, azotat de potasiu, chibrit, nitrat de potasiu, praf de pușcă, pulbere, salpetru, salpetru de india.
silítră s. f. – Azotat de potasiu. – Var. salitră, salitru. Pol. salitra (sec. XVII), cf. rus. selitra, sb. šalitra.
SILÍTRĂ f. 1) pop. Azotat natural de potasiu. 2) înv. Praf de pușcă. [Sil. -li-tră] /<rus. selitra, pol. salitra, sb. šălitra, fr. salitre
silitră f. sare formată din potasă și din acid nitric, azotat sau nitrat de potasă. [Rus. SELITRŬ].
silítră și salítră f., pl. e (rus. bg. selitra, pol. salitra, saletra și salnitra, sîrb. šolitra, ngr. sálnitron și salnitri, it. salnitro, d. lat. sal nitrum [Pliniŭ] saŭ sal nitri sare de nitru; sp. salitre. Fr. salpêtre, d.lat. sal petrae, sare de peatră). Nitrat (azotat) de potasă, sare formată din acid nitric (azotic) și potasă. V. praf (de pușcă) și nitru.
silitră s. v. ALICĂ. AZOTAT DE POTASIU. CHIBRIT. PRAF DE PUȘCĂ. PULBERE. SALPETRU. SALPETRU DE INDIA.

silitră dex

Intrare: silitră
silitră substantiv feminin
  • silabisire: -tră