Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru silențios

SILENȚIÓS, -OÁSĂ, silențioși, -oase, adj. (Livr.) Tăcut, liniștit. ♦ Care nu face zgomot. Tramvai silențios. [Pr.: -ți-os] – Din fr. silencieux, lat. silentiosus.
SILENȚIÓS, -OÁSĂ, silențioși, -oase, adj. (Livr.) Tăcut, liniștit. ♦ Care nu face zgomot. Tramvai silențios. [Pr.: -ți-os] – Din fr. silencieux, lat. silentiosus.
silențiós (livr.) (-ți-os) adj. m., pl. silențióși; f. silențioásă, pl. silențioáse
silențiós adj. m. (sil. -ți-os), pl. silențióși; f. sg. silențioásă, pl. sileațioáse
SILENȚIÓS adj. nezgomotos. (Ventilator ~.)
SILENȚIÓS adj. v. liniștit, tăcut.
SILENȚIÓS, -OÁSĂ adj. Care nu produce zgomot. [Pron. -ți-os. / < it. silenzioso, fr. silencieux].
SILENȚIÓS, -OÁSĂ adj. (despre aparate, vehicule) care nu produce zgomot. (< fr. silencieux, lat. silentiosus)
SILENȚIÓS ~oásă ( ~óși, ~oáse) Care nu produce zgomot. Mașină ~oasă. [Sil. -ți-os] /<fr. silencieux, lat. silentiosus
silențios adj. v. LINIȘTIT. TĂCUT.
silențiós, -oásă adj. Care nu produce zgomot, tăcut ◊ „La «Albina» e ventilator de vreo treizeci de ani. La «Unic» și «Turist» nu funcționează deloc, fiindcă nu erau silențioase.Sc. 12 I 67 p. 2. ◊ „[Motoreta Elmo este] un mijloc de transport silențios și antipoluant.” R.l. 11 IV 75 p. 5. ◊ „Aceste tipuri de întrerupătoare au fost înlocuite [...] cu alte tipuri (cumpănă), mult mai silențioase și cu performanțe superioare în exploatare.” R.l. 26 III 76 p. 5. ◊ „O șalupă de agrement, care are două mari calități – este silențioasă și nu poluează apele – face curse zilnice [...]” R.l. 30 X 84 p. 4; v. și antistres (din it. silenzioso; cf. fr. silencieux; DTM; DEX, DN3)

Silențios dex online | sinonim

Silențios definitie

Intrare: silențios
silențios adjectiv
  • silabisire: -ți-os