Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 427426:

seleáf, seleáfuri, s.n. (înv.) 1. brâu lat în care se purtau înfipte diferite arme. 2. (reg.) nume de armă veche. 3. (în forma: salaziu) cingătoare folosită ca talisman; talisman.

Sileaf dex online | sinonim

Sileaf definitie