SIGILIÓN, sigilioane, s. n. (Înv.) Act prevăzut cu sigiliu (1). [Pr.: -li-on] – Din ngr. sigíllion.

SIGILIÓN, sigilioane, s. n. (Înv.) Act prevăzut cu sigiliu (1). [Pr.: -li-on] – Din ngr. sigíllion.

SIGILIÓN, sigilioane, s. n. (Învechit) Act prevăzut cu sigiliu. Acte felurite, precum sigilioane... oprind și desființînd închinări [de mănăstiri]. ODOBESCU, S. II 7.

sigilión (înv.) (-li-on) s. n., pl. sigilioáne

sigilión s. n. (sil. -li-on), pl. sigilioáne