Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru sifona

SIFON├ü, sifonez, vb. I Tranz. 1. A trece un lichid dintr-un vas ├«n altul cu ajutorul sifonului (1). 2. A turna un material ├«ntr-un tipar cu ajutorul sifonului (1). 3. A acidula un lichid cu dioxid de carbon. ÔÇô Din fr. siphonner.
╚śIFONA, ╚Öifonez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A face s─â-╚Öi piard─â sau a-╚Öi pierde netezimea; a (se) mototoli, a (se) bo╚Ťi. ÔÖŽ Fig. (Fam.) A (se) sup─âra, a (se) bosumfla. ÔÇô Din fr. chiffonner.
SIFON├ü, sifonez, vb. I. Tranz. 1. A trece un lichid dintr-un vas ├«n altul cu ajutorul sifonului (1). 2. A turna un material ├«ntr-un tipar cu ajutorul sifonului (1). 3. A acidula un lichid cu bioxid de carbon. ÔÇô Din fr. siphonner.
╚śIFON├ü, ╚Öifonez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A face s─â-╚Öi piard─â sau a-╚Öi pierde netezimea; a (se) mototoli, a (se) bo╚Ťi. ÔÖŽ Fig. (Fam.) A (se) sup─âra, a (se) bosumfla. ÔÇô Din fr. chiffonner.
SIFONÁ, sifonez, vb. I. Tranz. A trece un lichid dintr-un vas în altul cu ajutorul unui sifon.
╚śIFON├ü, ╚Öifonez, vb. I. Tranz. A cocolo╚Öi, a bo╚Ťi, a mototoli. La mijloc, pe marginea banchetei, s─â nu-╚Öi sifoneze pliurile de m─âtase. C. PETRESCU, C. V. 173. ÔŚŐ Fig. Nu cumva d. prefect Emil Sava s─â fie pus ├«n cuno╚Ötin╚Ť─â c─â au participat la o discu╚Ťie unde onoarea sa fost-a at├«t de brutal ╚Öifonat─â, C. PETRESCU, O. P. II 150.
sifoná (a ~) vb., ind. prez. 3 sifoneáză
șifoná (a ~) vb., ind. prez. 3 șifoneáză
sifon├í vb., ind. prez. 1 sg. sifon├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. sifone├íz─â
╚Öifon├í vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öifon├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ╚Öifone├íz─â
╚śIFON├ü vb. a (se) bo╚Ťi, a (se) mototoli, (rar) a (se) cocolo╚Öi, (reg.) a (se) golomozi, a (se) mozoli, a (se) t├órnosi. (I s-au ~ pantalonii.)
╚śIFON├ü vb. v. ofensa, sup─âra.
A ╚Öifona Ôëá a c─âlca
SIFONÁ vb. I. tr. 1. A transvaza un lichid cu ajutorul unui sifon mai jos decât restul conductei. [< fr. siphonner].
╚śIFON├ü vb. I. tr., refl. A (se) cocolo╚Öi, a (se) mototoli. ÔÖŽ tr., refl. A jigni (pe cineva) prin vorbe sau prin fapte. ÔÖŽ refl. (Fam.) A se sup─âra, a se sim╚Ťi jignit. [< fr. chiffonner].
SIFONÁ vb. tr. 1. a transvaza un lichid cu ajutorul unui sifon1 (1). 2. a trece o conductă pe sub un obstacol care are nivelul mai jos decât restul conductei. (< fr. siphonner)
╚śIFON├ü vb. tr., refl. 1. a (se) cocolo╚Öi, a (se) mototoli. 2. (fam.) a (se) sup─âra, a (se) sim╚Ťi jignit. (< fr. chiffonner)
A SIFON├ü ~├ęz tranz. rar (lichide) A trece ├«ntr-un alt recipient cu ajutorul unui sifon. /Din sifon
A ╚śIFON├ü ~├ęz tranz. A face s─â se ╚Öifoneze. /<fr. chiffonner
A SE ╚śIFON├ü m─â ~├ęz intranz. 1) (despre ╚Ťes─âturi, ├«mbr─âc─âminte etc.) A-╚Öi pierde netezimea ╚Öi forma; a se bo╚Ťi; a se mototoli. 2) fam. (despre persoane) A deveni ursuz ca urmare a ac╚Ťiunilor sau a vorbelor ustur─âtoare ale cuiva; a se bosumfla; a se ├«mbufna; a se o╚Ť─âri. /<fr. chiffonner
șifonà v. a mototoli (= fr. chiffonner).
*╚Öifon├ęz v. tr. (fr. chiffonner). Barb. Bo╚Ťesc, mototolesc. Fig. Sup─âr, ofensez, jignesc.
╚śIFONA vb. a (se) bo╚Ťi, a (se) mototoli, (rar) a (se) cocolo╚Öi, (reg.) a (se) golomozi, a (se) mozoli, a (se) t├«rnosi. (I s-au ~ pantalonii.)
șifona vb. v. OFENSA. SUPĂRA.
a șifona mutra expr. (cuiva) expr. a desfigura (pe cineva) în bătaie.
șifona, șifonez I. v. t. a bate (pe cineva). II. v. r. a se supăra, a se bosumfla.

Sifona dex online | sinonim

Sifona definitie

Intrare: sifona
sifona verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: șifona
șifona conjugarea a II-a grupa I verb reflexiv tranzitiv