SÍFILIS s. n. Boală venerică produsă de un spirochet (Treponema pallidum), care se transmite prin contagiune sau prin ereditate și care se caracterizează în faza întîi prin apariția șancrului, în faza a doua prin apariția sifilidelor și în faza a treia prin leziuni la diferite organe ale corpului, atingînd mai ales sistemul nervos. În general, transmiterea sifilisului se face direct, de la un bolnav la un om sănătos. Ea poate să se facă însă și prin intermediul obiectelor atinse de un bolnav cu leziuni contagioase. NICOLAU-MAISLER, D. V. 518. Sifilisul este cunoscut de multă vreme ca fiind contagios. MARINESCU, P. A. 80.