SIDEROSTÁT, siderostate, s. n. Aparat destinat observării aștrilor, care anulează deplasarea lor aparentă. – Din fr. sidérostat.

SIDEROSTÁT, siderostate, s. n. Aparat destinat să anuleze pentru observator mișcarea aparentă a aștrilor. – Din fr. sidérostat.

!siderostát (-ros-tat/-ro-stat) s. n., pl. siderostáte

siderostát s. n. (sil. mf. -stat), pl. siderostáte

SIDEROSTÁT s.n. Aparat destinat să anuleze pentru observator mișcarea aparentă a aștrilor. [< fr. sidérostat].

SIDEROSTÁT s. n. celostat care, urmărind mișcarea aparentă a unui obiect ceresc, transmite radiația lui neîncetat în aceeași direcție. (< fr. sidérostat)

SIDERO-2 „stea, astral”. ◊ L. sidas, eris „astru, stea” > fr. sidéro-, engl. id. > rom. sidero-. □ ~stat (v. -stat), s. n., aparat destinat să anuleze pentru observator mișcarea aparentă a aștrilor.