SIDEFÁT, -Ă, sidefați, -te, adj. Care imită sideful; ca de sidef. – Sidef + suf. -at.

SIDEFÁT, -Ă, sidefați, -te, adj. Care imită sideful; ca de sidef. – Sidef + suf. -at.

SIDEFÁT, -Ă, sidefați, -te, adj. Care imită sideful; ca de sidef. Reurcă din adîncuri, lumină sidefată, Ca luna oglindită de mare și de cer. MACEDONSKI, O. I 174.

sidefát adj. m., pl. sidefáți; f. sidefátă, pl. sidefáte

sidefá vb., ind. prez. 1 sg. sideféz, 3 sg. și pl. sidefeáză

sidefát adj. m., pl. sidefáți; f. sg. sidefátă, pl. sidefáte

A SIDEFÁ ~éz tranz. (obiecte) A face să capete aspectul sidefului. /Din sidef

SIDEFÁT ~tă (~ți, ~te) Care imită sideful; ca de sidef. /v. a sidefa