SICATÍV, -Ă, sicativi, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre uleiuri) Care se usucă repede. 2. S. m. Substanță care se adaugă uleiurilor pentru a le face să se usuce repede. – Din fr. siccatif, lat. siccativus.

SICATÍV, -Ă, sicativi, -e, adj. (Despre uleiuri) Care se usucă repede. ♦ (Substantivat, n.) Substanță care se adaugă uleiurilor pentru a le face să se usuce repede. – Din fr. siccatif, lat. siccativus.

SICATÍV, -Ă, sicativi, -e, adj. (Despre uleiuri) Care se usucă repede. ♦ (Substantivat, n.) Substanță care se adaugă uleiurilor pentru a le face să se usuce repede.

sicatív1 adj. m., pl. sicatívi; f. sicatívă, pl. sicatíve

sicatív2 s. m., pl. sicatívi

sicatív adj. m., s. m., pl. sicatívi; f. sg. sicatívă, pl. sicatíve

SICATÍV, -Ă adj. (Despre uleiuri) Care se usucă repede. // s.m. Substanță care se adaugă uleiurilor vegetale, cernelii etc. pentru a le grăbi viteza de uscare. [Cf. fr. siccatif, lat. siccativus].

SICATÍV, -Ă I. adj. (despre uleiuri) care se usucă repede. II. s. m. substanță care se adaugă uleiurilor vegetale, cernelii etc. pentru a le grăbi viteza de uscare. (< fr. siccatif, lat. siccativus)

SICATÍV ~ă (~i,~e) și substantival (despre substanțe) Care se adaugă în uleiuri, lacuri, vopsele pentru a le grăbi uscarea. /<fr. siccatif, germ. Sikkativ, lat. siccativus

sicativ a. care usucă repede colorile: uleiu sicativ.

*sicatív, -ă adj. (lat siccativus, d. siccare, a usca. V. sec, usuc). Care face să se usuce văpselele maĭ răpede: uleĭ sicativ. S. n., pl. e. Un sicativ.