Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

9 defini╚Ťii pentru sibir

SIB├ŹR s. n. ╚Ües─âtur─â groas─â de bumbac, asem─ân─âtoare cu moltonul, folosit─â pentru c─âptu╚Öeli; pijamale etc. ÔÇô Din rus. Sibir ÔÇ×SiberiaÔÇŁ.
SIB├ŹR s. n. ╚Ües─âtur─â groas─â de bumbac, asem─ân─âtoare cu moltonul, folosit─â pentru c─âptu╚Öeli, pijamale etc. ÔÇô Din rus. Sibir ÔÇ×SiberiaÔÇŁ.
SIB├ŹR s. n. Un fel de ╚Ťes─âtur─â groas─â, asem─ân─âtoare cu moltonul.
sib├şr s. n.
sib├şr s. n.
sib├şr2 s.n. (reg.) o╚Ťel.
Sibir m. numele rusesc al Siberiei: Pohodul la Sibir AL.
SIBERIA (SIBIRÔÇÖ) 1. Vast─â regiune natural─â ├«n partea central-nordic─â a Asiei, cu cea mai mare extindere pe terit. Federa╚Ťiei Ruse ╚Öi ├«n mai mic─â m─âsur─â ├«n N Kazahstanului, cuprins─â ├«ntre m-╚Ťii Ural la V, m─ârile Kara, Laptev ╚Öi a Siberiei Orientale la N, m─ârile Bering, Ohotsk, Japoniei la E ╚Öi de╚Öerturile Asiei Centrale, grani╚Ťele Federa╚Ťiei Ruse cu China ╚Öi Mongolia la S. S. se desf─â╚Öoar─â pe pe 130┬░ long. E ╚Öi pe 30┬░ lat. N, ocup├ónd c. 13,5 mil. km2. Din punct de vedere geologic, S. corespunde fundamentului cristalin, Paleozoic, al Platformei Siberiene, iar din punct de vedere morfologic se ├«mparte ├«n dou─â: Siberia de Vest, la V de fl. Enisei, ╚Öi Siberia de E,la E de aceasta. Siberia de Vest cuprinde o mare c├ómpie joas─â, slab fragmentat─â, ╚Öi stepa semiarid─â din Kazahstan, drenate de fl. Obi., precum ╚Öi lan╚Ťul m-╚Ťilor Altai, cu vf. Beluha (4.506 m), iar Siberia de Est, numit─â ╚Öi S. Oriental─â, care include ╚Öi Extremul Orient Rusesc, se desf─â╚Öoar─â pe c. 2.000 km de la V (de la fl. Enisei) la E (m─ârile m─ârgina╚Öe ale Oc. Pacific) ╚Öi pe c. 2.400 km de la N la S, av├ónd un relief predominant de platou ╚Öi de mun╚Ťi care acoper─â 75% din totalul Siberiei de Est, respectiv platoul Siberiei, m-╚Ťii Saian, Iablonov├«i ╚Öi Stanovoi ├«n S, ╚Öi Verhoiansk, Cerski, Kol├«ma, Sihote-Alin ╚Öi m-╚Ťii Kamceatk─âi (cu vf. Kliucevski de 4.750 m alt., cel mai ├«nalt din ├«ntreaga Siberie). S. cuprinde patru peninsule mari (Iamal, Taim├«r, Ciukotsk ╚Öi Kamceatka), este drenat─â de numeroase fluvii ╚Öi r├óuri mari, ├«n mare parte navigabile (Obi, Enisei, Irt├«╚Ö, I╚Öim, Tobol, Tunguska, Lena, Amur, Vitim, Aldan, Indighirka ╚Ö.a.), are ├«n cuprinsul ei cel mai ad├ónc lac de pe glob (Baikal, 1.620 m; dup─â alte surse 1.940 m), precum ╚Öi numeroase ora╚Öe cu importan╚Ť─â economic─â (Novosibirsk, Omsk, Krasnoiarsk, Irkutsk, Novokuznetsk, Tomsk ╚Ö.a.). Clima S. este variat─â, zonat─â latitudinal, de la climatul arctic ╚Öi subarctic ├«n N p├ón─â la temperat ├«n S, cu un grad ridicat de continentalism. Caracteristic pentru S. este faptul c─â ├«n aceast─â zon─â se dezvolt─â, at├ót iarna, c├ót ╚Öi vara, o vast─â arie anticiclonal─â, numit─â anticiclonul siberian, care genereaz─â v├ónturi puternice ╚Öi temp. foarte sc─âzute iarna (-40; -68┬░C; minima absolut─â a fost ├«nregistrat─â la Oimiokon, -77,8┬░C) ╚Öi veri c─âlduroase (32-38┬░C) ╚Öi aride. Vegeta╚Ťia este zonat─â tot pe latitudine, ├«n N desf─â╚Öur├óndu-se tundra, urmat─â spre S de zona p─âdurilor de conifere sau taigaua, iar ├«n partea de S a S. se extinde stepa. S. dispune de ├«nsemnate z─âc─âminte de subsol (petrol, gaze naturale, c─ârbuni, diamante, min. de fier, plumb, zinc, cupru, bauxit─â, uraniu ╚Ö.a.), precum ╚Öi de mari resurse hidroenergetice. S. este traversat─â de calea ferat─â transsiberian─â, construit─â ├«n anii 1891-1916, de mare importan╚Ť─â economic─â ├«n leg─âturile Rusiei europene cu Extremul Orient Rus. ÔÇô Istoric. ├Än 1582 cazacii condu╚Öi de Ermak Timofeevici i-au ├«nvins pe t─âtarii din Hanatul Siberiei, Astfel a ├«nceput penetrarea treptat─â a cazacilor ╚Öi explorarea Siberiei de c─âtre ru╚Öi ╚Öi supunerea popula╚Ťiei locale obligate s─â pl─âteasc─â tribut ├«n bl─ânuri. Din sec. 17 loc de exil ╚Öi colonie penal─â a ╚Ťarilor ru╚Öi; ├«n sec. 20, colonizare ruseasc─â pe scar─â larg─â. S. a constituit ├«n timpul regimului stalinist, ├«n special ├«n anii 1930-1940, un ├«nsp─âim├ónt─âtor loc de exil pentru adversarii politici. 2. Marea Siberiei Orientale, mare din bazinul Oc. Arctic situat─â pe platforma continental─â, ├«ntre ╚Ť─ârmul de NE al Asiei, arh. Novosibirsk la V ╚Öi ins. Vranghel la E, care comunic─â cu M. Laptev prin str├ómtorile Sannikova ╚Öi Laptev ╚Öi cu M. Ciukotsk prin str. Longa; 936 mii km2. Ad. medie: 58 m; ad. max.: 160 m. ├Än ea se vars─â fl. Kol├«ma ╚Öi Indighirka.
SIB├ŹR (n. pr. Siberia) s. n. ╚Ües─âtur─â de bumbac executat─â dintr-o urzeal─â ╚Öi dou─â b─ât─âturi de culori diferite ╚Öi care prezint─â pe fa╚Ť─â desene de alt─â culoare dec├ót fondul, iar pe dos negativul desenului de pe fa╚Ť─â; se folose╚Öte pentru c─âptu╚Öeli, pijamale etc.

Sibir dex online | sinonim

Sibir definitie

Intrare: sibir
sibir substantiv neutru
Intrare: Sibir
Sibir