shetland definitie

2 intrări

8 definiții pentru shetland

SHÉTLAND s. n. Lână de calitate superioară cu fire foarte lungi ♦ Pulover confecționat din acest fel de lână. ♦ Stofă fină, foarte moale, țesută din fire din această lână pieptănate și cardate. [Pr.: șétlănd] – Cuv. engl.
SHETLAND s. n. Lână de calitate superioară cu fire foarte lungi ♦ Pulover confecționat din acest fel de lână. ♦ Stofă fină, foarte moale, țesută din fire din această lână pieptănate și cardate. [Pr.: șétland] – Cuv. engl.
!shétland (angl.) [pron. șétlănd] (shet-land) s. n.
*Shétland (Insulele ~) [pron. șétlănd] (Shet-land) s. propriu
SHETLAND [ȘET-] s. n. stofă fină, moale, din fire de lână foarte lungi, pieptănate sau cardate; pulover din astfel de lână. (< engl. shetland)
SHETLAND [ʃétlənd] (cuv. engl.) subst. Stofă fină, foarte moale, șesută din fire lungi de lână, pieptănate sau cardate.
SHETLAND [ʃétlənd], arh. britanic în Oc. Atlantic, alcătuit din peste 100 de ins. (din care doar 20 sunt locuite), situat la 210 km NE de țărmul Scoției; 1,4 mii km2. Ins. pr.: Mainland, Unst, Whalsay, Fetlar, Yell, Foula, Papa Stour, Bressay. Centrul ad-tiv: Lerwick. Relief vălurit, cu alt. max. de 45 m. Climă temperat-oceanică. Pajiști; mlaștini. Creșterea ovinelor și cabalinelor (ponei de S.). Pescuit.
SHETLAND DE SUD (SOUTH SHETLAND ISLANDS) [sauθ ʃetlənd ailəndz], arh. britanic nelocuit, situat în S Oc. Atlantic, în Teritoriul Antarctic Britanic, între Țara de Foc și Țara Graham, la 150 km N de Pen. Antarctică și 885 km SE de Capul Horn, între 61° și 63° lat. S și între 54° și 63° long. V, extins pe 510 km lungime; 4,7 mii km2. Este alcătuit din 11 ins. mari șu numeroase insulițe de origine vulcanică. Ins. pr.: Livingston, King George, Deception, Elephant. Relief muntos de origine vulcanică, acoperit în mare parte de zăpezi persistente și ghețari. Alt. max.: 2300 m. Climă subpolară. Bază de pescuit. Descoperit în 1819 de marinarul englez William Smith.

shetland dex

Intrare: shetland
shetland
Intrare: Shetland
Shetland