Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru sfredeli

SFREDEL├Ź, sfredelesc, vb. IV. 1. Tranz. A g─âuri, a perfora (cu sfredelul). 2. Tranz. Fig. (Despre priviri, despre senza╚Ťii dureroase etc.) A p─âtrunde, a str─âbate (ca un sfredel); a scormoni. ÔÖŽ A str─âpunge mediul ├«nconjur─âtor, str─âb─ât├óndu-l, f─âc├óndu-╚Öi drum. 3. Refl. Fig. A se mi╚Öca ├«n spirale, a forma spirale. ÔÇô Din sfredel.
SFREDEL├Ź, sfredelesc, vb. IV. 1. Tranz. A g─âuri, a perfora (cu sfredelul). 2. Tranz. Fig. (Despre priviri, despre senza╚Ťii dureroase etc.) A p─âtrunde, a str─âbate (ca un sfredel); a scormoni. ÔÖŽ A str─âpunge mediul ├«nconjur─âtor, str─âb─ât├óndu-l, f─âc├óndu-╚Öi drum. 3. Refl. Fig. A se mi╚Öca ├«n spirale, a forma spirale. ÔÇô Din sfredel.
SFREDEL├Ź, sfredelesc, vb. IV. 1. Tranz. A g─âuri un material sau o roc─â cu ajutorul sfredelului; p. ext. (despre agen╚Ťi distrug─âtori) a face g─âuri. Apele Selitei str─âbat f─âga╚Öuri ad├«nci de straturi calcaroase, sfredelind apoi p─âm├«nturile argiloase. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 373, 6/1. Stre╚Öinile picur─â, sfredelind ├«ncet ╚Öi ad├«nc z─âpada alb─â ╚Öi lucioas─â. DELAVRANCEA, T. 87. A sfredelit u╚Öa cu un burghiu. CARAGIALE, O. III 33. ÔŚŐ (Prin metonimie) Continu─â s─â sfredeleasc─â g─âurile, sufl├«nd s─â ├«mpr─â╚Ötie t─âr├«╚Ťele de lemn. C. PETRESCU, ├Ä. II 183. ÔŚŐ Refl. pas. Se sfredele╚Öte p─âm├«ntul, pentru a se scoate avu╚Ťiile ascunse. ╚śEZ. I 204. ÔŚŐ Intranz. Fig. Stoicea sfredelea ├«n p─âm├«nt cu ochii. GALACTION, O. I 55. 2. Tranz. A str─âpunge (sau a da impresia c─â str─âpunge) corpul sau sim╚Ťurile omului, provoc├«nd durere fizic─â sau moral─â. Fruntea era sfredelit─â de glon╚Ť. SADOVEANU, O. I 66. Ochii lui m─â sfredeleau p├«n─â la inim─â, p├«n─â la adormita-mi con╚Ötiin╚Ť─â. GALACTION, O. I 109. Un cerc de foc ├«i str├«ngea capul ╚Öi un cui ╚Ťintuit ├«n frunte p─ârea c─â-i sfredele╚Öte creierul. BART, S. M. 77. Scotea, nene... ni╚Öte ╚Ťiuituri din naiul lui, de zg├«r├«ia ╚Öi sfredelea auzul. ISPIRESCU, U. 110. ÔŚŐ Intranz. G├«ndurile ├«ncurcate, chinuitoare, sfredelind ├«n miezul de nep─âtruns al aceleia╚Öi ├«ntreb─âri... ├«l p─âr─âsir─â. DUMITRIU, N. 247. [Zvonul ╚Öi ╚Ťiuitul] sfredeleau ╚Öi-l p─âtrundeau ca o jale din necunoscut. SADOVEANU, P. M. 105. ÔŚŐ Refl. O durere mare i se sfredelea ├«n piept. REBREANU, I. 58. ÔÖŽ A str─âpunge mediul ├«nconjur─âtor, str─âb─ât├«ndu-l, f─âc├«ndu-╚Öi drum. A╚Öteptar─â c├«teva clipe, sfredelind noaptea luminoas─â de-at├«ta z─âpad─â. V. ROM. noiembrie 1953, 12. C├«teva ╚Ťipete lungi sfredelir─â v─âzduhul. SADOVEANU, O. VI 47. 3. Refl. Fig. A se mi╚Öca ├«n spirale, a forma spirale. ├Äntr-acel loc, unde apele se-nvr─âjbesc ╚Öi se sfredelesc ├«n ad├«nci v├«rtejuri, vasul ├«ncepu a ╚Öov─âi. ODOBESCU, S. I 144.
sfredel├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. sfredel├ęsc, imperf. 3 sg. sfredele├í; conj. prez. 3 s─â sfredele├ísc─â
sfredel├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. sfredel├ęsc, imperf. 3 sg. sfredele├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. sfredele├ísc─â
SFREDEL├Ź vb. v. g─âuri.
SFREDEL├Ź vb. v. iscodi, scruta.
A SFREDEL├Ź ~├ęsc tranz. 1) A g─âuri cu sfredelul. 2) fig. (despre privire, g├ónduri etc.) A str─âpunge asemenea unui sfredel; a p─âtrunde ad├ónc (provoc├ónd senza╚Ťii nepl─âcute). ÔŚŐ ~ cu privirea a scruta. /Din sfredel
sfredel├Č v. 1. a g─âuri cu sfredelul; 2. a se ├«nfunda; apele se sfredelesc ├«n ad├ónci v├órtejuri OD.
sfredel├ęsc v. tr. (d. sfredel). Bortelesc cu sfredelu. Pin ext. Bortelesc stric├«nd p─âre╚Ťi─ş: acest chiria╚Ö mi-a sfredelit casa. ÔÇô ├Än nord ╚Öi sflederesc (Drum Drept, 1916, 377). V. potric─âlesc.
sfredeli vb. v. ISCODI. SCRUTA.
SFREDELI vb. a găuri, a perfora, a scobi, a străpunge, (înv. și reg.) a petrece, a potricăli, (reg.) a găuni, a sfredeluși, (Mold. și Bucov.) a borteli, a borti, (prin Ban.) a butori, (Olt.) a răzbici, (prin vestul Transilv.) a sclidirl. (A ~ într-un material dur.)

Sfredeli dex online | sinonim

Sfredeli definitie

Intrare: sfredeli
sfredeli verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a