sforăială definitie

8 definiții pentru sforăială

SFORĂIÁLĂ, sforăieli, s. f. 1. Acțiunea de a sforăi; zgomotul produs de cel care sforăie; sforăit, sforăitură, sforăire, horăit, horăitură. 2. Fig. Vorbărie goală și plină de ifose. – Sforăi + suf. -eală.
SFORĂIÁLĂ, sforăieli, s. f. 1. Acțiunea de a sforăi; zgomotul produs de cel care sforăie; sforăit, sforăitură, sforăire, horăit, horăitură. 2. Fig. Vorbărie goală și plină de ifose. – Sforăi + suf. -eală.
SFORĂIÁLĂ, sforăieli, s. f. 1. Acțiunea de a sforăi și zgomotul produs; sforăit. Adormise și-i da niște sforăieli de părea că mînă porcii. ISPIRESCU, L. 369. 2. Fig. Vorbărie goală și plină de ifose. Minciuna și clăbucii de sforăieli pătimașe și neghioabe au luat locul luptei conștiincioase de condeie. VLAHUȚĂ, la TDRG.
sforăiálă s. f., g.-d. art. sforăiélii; pl. sforăiéli
sforăiálă s. f., g.-d. art. sforăiélii, pl. sforăiéli
SFORĂIÁLĂ s. 1. v. sforăit. 2. v. fornăială.
sforăĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a sforăĭ. Zgomotu celuĭ care sforăĭe.
SFORĂIA s. 1. sforăit, sforăitură, (rar) sforăire, (reg.) horcăială, horcăit, horcăitură, (Mold. și Bucov.) horăit, horăitură. (~ unei persoane.) 2. fornăială, fornăit, sforăit, sforăitură. (~ cailor.)

sforăială dex

Intrare: sforăială
sforăială substantiv feminin