SFETERISEÁLĂ, sfeteriseli, s. f. (Fam.) Faptul de a sfeterisi. – Sfeterisi + suf. -eală.

SFETERISEÁLĂ, sfeteriseli, s. f. (Fam.) Faptul de a sfeterisi. – Sfeterisi + suf. -eală.

SFETERISEÁLĂ, sfeteriseli, s. f. (Familiar) Faptul de a sfeterisi; însușire a unui bun străin prin mijloace necinstite. Știu că ai făcut avere. Cum? Nu te mai întreb. Cu sfeteriseala, cu japca. PAS, L. II 46.

sfeteriseálă (înv.) s. f., g.-d. art. sfeterisélii; pl. sfeteriséli

sfeteriseálă s. f., g.-d. art. sfeterisélii; pl. sfeteriséli

SFETERISEÁLĂ s. v. defraudare, delapidare, furat, furătură, furt, hoție, pungășeală, pungășie, sustragere.

sfeteriseală s. v. DEFRAUDARE. DELAPIDARE. FURAT. FURĂTURĂ. FURT. HOȚIE. PUNGĂȘEALĂ. PUNGĂȘIE. SUSTRAGERE.

sfeteriseală, sfeteriseli s. f. furt mărunt