sfenoid definitie

10 definiții pentru sfenoid

SFENOÍD, sfenoide, s. n. Os nepereche, în formă de șa, situat la baza craniului între etmoid și occipital, care desparte cutia craniană de cavitățile vecine. ◊ (Adjectival) Os sfenoid. – Din fr. sphénoïde.
SFENOÍD, sfenoide, s. n. Os nepereche, în formă de șa, situat la baza craniului între etmoid și occipital, care desparte cutia craniană de cavitățile vecine. ◊ (Adjectival) Os sfenoid. – Din fr. sphénoïde.
SFENOÍD, sfenoide, s. n. Os (situat la baza craniului) care desparte cutia craniană de cavitățile vecine.
sfenoíd (os) (-no-id) s. n., pl. sfenoíde
sfenoíd s. n., adj. m., pl. sfenoízi; f. sg. sfenoídă, pl. sfenoíde
SFENOÍD, -Ă adj., s.n. (Os) în formă de șa, situat la baza craniului. [Pron. -no-id. / < fr. sphénoide, cf. gr. sphen – colț, eidos – formă].
SFENOÍD, -Ă adj., s. n. (os median, nepereche, în formă de șa) situat la baza craniului. (< fr. sphénoïde)
SFENOÍD ~e n. anat. Os al craniului care desparte cutia cranială de fosele nazale, de orbite și de cavitatea bucală. /<fr. sphenoïde
*sfenoíd, -ă adj. (vgr. sphenoeidés, în formă de pană, despicat. V. sferoid). Anat. Cuneiform: osu sfenoid (care formează nasu și mărginește orbitele). S. n., pl. e. Sfenoidu, osu sfenoid.
SFENO- „colț, unghi; colțuros, cuneat”. ◊ gr. sphen, os „unghi, colț, pană” > fr. sphéno-, germ. id., engl. id., it. sfeno- > rom. sfeno-. □ ~fil (v. -fil2), adj., cu frunze colțuroase; ~id (v. -id), s. n., os median, nepereche, situat în partea mijlocie a bazei craniului; ~pteris (v. -pteris), s. m., plantă fosilă din carbonifer și liasic, prezentînd caractere de ferigă arborescentă, cu foliole mărunte și opuse; ~tripsie (v. -tripsie), s. f., operație chirurgicală de zdrobire a sfenoidului.

sfenoid dex

Intrare: sfenoid
sfenoid substantiv neutru adjectiv