Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru sfecl─â

SF├ëCL─é, sfecle, s. f. Specie de plante erbacee cu frunze lucioase ╚Öi cu r─âd─âcina c─ârnoas─â de culoare alb─â sau ro╚Öie, folosit─â ca aliment, ca plant─â furajer─â sau ├«n industrie, pentru extragerea zah─ârului; nap (Beta). ÔŚŐ Sfecl─â de zah─âr = plant─â cu r─âd─âcin─â cilindric─â sau conic─â alungit─â ╚Öi frunze mari, oval-alungite cu uri con╚Ťinut de 14-22% zah─âr ╚Öi utilizat─â ├«n industria zah─ârului ╚Öi a alcoolului (Beta vulgaris-saccharifera). Sfecl─â furajer─â = plant─â cu r─âd─âcin─â voluminoas─â oval─â, cilindric─â sau sferic─â, cu un con╚Ťinut de 4-5% zah─âr, cultivat─â pentru hrana animalelor (Beta vulgaris). ÔÇô Din sl. svekl┼ş.
SF├ëCL─é, sfecle, s. f. Specie de plante erbacee cu frunze lucioase ╚Öi cu r─âd─âcina c─ârnoas─â de culoare alb─â sau ro╚Öie, folosit─â ca aliment, ca plant─â furajer─â sau ├«n industrie, pentru extragerea zah─ârului; nap (Beta). ÔŚŐ Sfecl─â de zah─âr = plant─â cu r─âd─âcin─â cilindric─â sau conic─â alungit─â ╚Öi frunze mari, oval-alungite; r─âd─âcinile con╚Ťin 14-22% zah─âr ╚Öi sunt utilizate ├«n industria zah─ârului ╚Öi a alcoolului (Beta vulgaris-saccharifera). Sfecl─â furajer─â = plant─â cu r─âd─âcin─â voluminoas─â oval─â, cilindric─â sau sferic─â, cu un con╚Ťinut de 4-5% zah─âr, cultivat─â pentru hrana animalelor (Beta vulgaris). ÔÇô Din sl. svekl┼ş.
SF├ëCL─é, sfecle, s. f. Plant─â erbacee cu frunzele lucioase, cu o r─âd─âcin─â c─ârnoas─â, de culoare (dup─â specii) alb─â sau ro╚Öie, folosit─â (dup─â specii) ca aliment, ca plant─â furajer─â sau, ├«n industrie, pentru extragerea zah─ârului (Beta vulgaris). Necula lui mo╚Ö Radu, vestitul juc─âu╚Ö, ├«n fruntea br├«ului, avea fa╚Ťa ro╚Ö─â ca sfecla. BUJOR, S. 100. Iaca!... Da ce-ai p─â╚Ťit, T├«ndal─â? ╚Üi-e nasul ro╚Ö ╚Öi umflat ca o sfecl─â. ALECSANDRI, T. I 428. Foicic─â, foi de sfecle, Nu-mi mai zice pe porecle. TEODORESCU, P. P. 337.
sf├ęcl─â (sfe-cl─â) s. f., g.-d. art. sf├ęclei; pl. sf├ęcle
sf├ęcl─â s. f. (sil. -cl─â), g.-d. art. sf├ęclei; pl. sf├ęcle
SFÉCLĂ s. (BOT.) 1. (Beta) (prin Maram.) burac, (Mold.) pangea. 2. sfeclă furajeră (Beta vulgaris) = (reg.) ripă.
sf├ęcl─â (-le), s. f. ÔÇô Nap (Beta vulgaris). Mgr. ¤â╬Áß┐Ž¤░╬╗╬┐╬Ż, probabil prin intermediul sl. svekl┼ş (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 382; Vasmer, Gr., 139; Conev 48), cf. slov., ceh. svekla, rus. cvelklja, mag. cz├ękla, ngr. ¤â¤ć╬ş¤░╬╗╬╣. ÔÇô Der. sfecli, vb. (a o p─â╚Ťi, a se speria, a fi surprins) pare a fi cuv├«nt de origine diferit─â, confundat cu sfecl─â (dup─â Cihac, II, 337 ├«n loc de *sfetli, din sl. sv─Ľtliti ÔÇ×a luciÔÇŁ, care nu se explic─â semantic, der. din sfecl─â ÔÇ║ ÔÇ×a deveni ro╚Öu ca sfeclaÔÇŁ, general admis─â, nu este probabil─â, c─âci a ├«nro╚Öi nu este semn caracteristic al fricii).
SF├ëCL─é ~e f. Plant─â erbacee legumicol─â, cultivat─â pentru r─âd─âcina c─ârnoas─â, alb─â sau ro╚Öie, folosit─â ├«n alimenta╚Ťie, ├«n industrie ╚Öi ca nutre╚Ť. ~ de zah─âr. [G.-D. sfeclei; Sil. sfe-cl─â] /<bulg. sveklo
sfecl─â f. plant─â de coloare ro╚Öie sau alb─â, cu r─âd─âcina groas─â ╚Öi c─ârnoas─â, ce serv─â de nutre╚Ť vitelor ╚Öi din care se scoate zah─âr (Beta) [Mold. svecl─â = slav. SVEKLA].
sf├ęcl─â f., pl. e (vsl. s├«rb. svekla, bg. cveklo, rus. sv├źkla, ung. cekl├í, ngr. s├ęvklon, s├ęvtlon, d. vgr. se├╗tlon). O legum─â chenopodiacee (beta) care are o r─âd─âcin─â c─ârnoas─â, uneor─ş grea de c├«teva chilograme, ro╚Öie sa┼ş ╚Öi alb─â. Din ia se scoate zah─âr. Ro╚Ö ca sfecla, foarte ro╚Ö (de ru╚Öine, de fug─â). V. morcov, nap.
SFECL─é s. (BOT.) 1. (Beta) (prin Maram.) burac, (Mold.) pangea. 2. sfecl─â furajer─â (Beta vulgaris) = (reg.) rip─â.
SF├ëCL─é (< sl.) s. f. Nume dat unor plante anuale, bienale ╚Öi perene din genul Beta, familia chenopodiaceelor. Se cunosc 15 specii. ÔŚŐ S. de zah─âr = plant─â erbacee, originar─â din bazinul mediteranean, cultivat─â ├«n zona temperat─â, cu r─âd─âcin─â cilindric─â sau conic─â alungit─â ╚Öi frunze mari, oval-aqlungite sau cordiforme (Beta vulgaris var. altissima); r─âd─âcinile con╚Ťin 14-22% zah─âr ╚Öi sunt utilizate ├«n industria zah─ârului ╚Öi a alcoolului. Frunzele ╚Öi coletele sunt folosite ca furaj. Cultivat─â din Antic., cu c. 2000 de ani ├«. Hr., fiind folosit─â ├«n alimenta╚Ťie. S. furajer─â = plant─â erbacee, melifer─â, de origine mediteranean─â, cu r─âd─âcin─â voluminoas─â, oval─â, cilindric─â sau sferic─â, cu un con╚Ťinut de 4-5% zah─âr (Beta vulgaris var. crassa); cultivat─â pentru hrana animalelor. Frunzele ╚Öi r─âd─âcinile au propriet─â╚Ťi terapeutice. S. ro╚Öie = plant─â erbacee, legumicol─â, oroginar─â din regiunile ├«nvecinate M. Mediterane, cultivat─â pentru r─âd─âcinile sale tuberizate, rotunde sau alungite, de culoare ro╚Öie, bogate ├«n substan╚Ťe nutritive (Beta vulgaris var. conditiva). Folosit─â mult ├«n alimenta╚Ťie, ├«n industria conservelor. R─âd─âcinile ╚Öi frunzele sunt folosite ├«n medicina uman─â tradi╚Ťional─â (bactericide, citostatice, tonifiante, laxative etc.). S. pentru frunze ╚Öi pe╚Ťiol = mangold.

Sfecl─â dex online | sinonim

Sfecl─â definitie

Intrare: sfecl─â
sfecl─â substantiv feminin
  • silabisire: -cl─â