Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru sfeșnicar

SFEȘNICÁR, sfeșnicare, s. n. Măsuță, piedestal, suport pentru sfeșnice. – Sfeșnic + suf. ar.
SFEȘNICÁR, sfeșnicare, s. n. Măsuță, piedestal, suport pentru sfeșnice. – Sfeșnic + suf. -ar.
SFEȘNICÁR, sfeșnicare, s. n. Măsuță, scaun, suport pe care se țin sfeșnicele. Sfeșnicele de argint așezate pe sfeșnicare prin colțurile sălii. La TDRG. Mi-am cumpărat multe mobile în odaia me din banii mei, spre pildă o canape, o masă, un sfeșnicar. KOGĂLNICEANU, S. 98.
sfeșnicár s. n., pl. sfeșnicáre
sfeșnicár s. n., pl. sfeșnicáre
SFEȘNICÁR ~e n. Suport pentru sfeșnice sub formă de măsuță specială. /sfeșnic + suf. ~ar
sfeșnicár n., pl. e. Suport de sfeșnic de biserică.

Sfeșnicar dex online | sinonim

Sfeșnicar definitie

Intrare: sfeșnicar
sfeșnicar substantiv neutru