Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru sfat

SFAT, sfaturi, s. n. 1. Vorbe, argumente spuse cuiva pentru a-l convinge s─â procedeze ├«ntr-un anumit fel, ├«ntr-o ├«mprejurare dat─â; pova╚Ť─â, ├«ndemn, ├«ndrumare. 2. Adunare de oameni ├«ntruni╚Ťi pentru a delibera, a lua hot─âr├óri sau (├«n trecut) a ajuta la conducerea ╚Ť─ârii. ÔŚŐ (├Än trecut) Sfat popular = denumire dat─â ├«ntre 1950 ╚Öi 1968, ├«n organizarea administrativ-teritorial─â a Rom├óniei, organelor locale ale puterii de stat; cl─âdirea ├«n care ├«╚Öi avea sediul acest organ. 3. Consf─âtuire, consiliu. ÔÖŽ (Pop.) Conversa╚Ťie, taifas. (├«n Evul Mediu, ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi ├«n Moldova) Sfatul domnesc = consiliu format din reprezentan╚Ťii marii boierimi care luau parte, al─âturi de domn, la conducerea ╚Ť─ârii. 4. (Rar) Zvon, veste, vorb─â. [Var.: svat s. n.] ÔÇô Din sl. s┼şv─Ľt┼ş.
SVAT s. n. v. sfat.
SFAT, sfaturi, s. n. 1. Vorbe, argumente spuse cuiva pentru a-l convinge s─â procedeze ├«ntr-un anumit fel, ├«ntr-o ├«mprejurare dat─â; pova╚Ť─â, ├«ndemn, ├«ndrumare. 2. Adunare de oameni ├«ntruni╚Ťi pentru a delibera, a lua hot─âr├óri sau (├«n trecut) a ajuta la conducerea ╚Ť─ârii. ÔŚŐ (├Än trecut) Sfat popular = organ local al puterii de stat (├«n regiuni, raioane, ora╚Öe ╚Öi comune); cl─âdirea ├«n care ├«╚Öi avea sediul acest organ. 3. Consf─âtuire, consiliu. ÔÖŽ (Pop.) Conversa╚Ťie, taifas. 4. (Rar) Zvon, veste, vorb─â. [Var.: svat s. n.] ÔÇô Din sl. s┼şv─Ľt┼ş.
SVAT s. n. v. sfat.
SFAT, sfaturi, s. n. 1. Pova╚Ť─â, ├«ndemn, ├«ndrumare. Vreo jum─âtate de or─â Titu trebui s─â a╚Ötepte, aiurit, explica╚Ťiile, combina╚Ťiile, planurile, sfaturile. REBREANU, R. I 241. Da sfaturi ╚Öi consulta╚Ťii ├«n chestii de salvare ╚Öi abordaj. BART, E. 325. ╚Üine minte sfatul ce-╚Ťi dau: ├«n c─âl─âtoria ta, ai s─â ai trebuin╚Ť─â ╚Öi de r─âi ╚Öi de buni, dar s─â te fere╚Öti de omul ro╚Ö. CREANG─é, P. 198. 2. Adunare de oameni ├«ntruni╚Ťi spre a delibera, a lua hot─âr├«ri sau (├«n trecut) a ajuta la conducerea ╚Ť─ârii. Se al─âtur─â de sfatul b─âtr├«nilor, f─âr─â s─â zic─â nici o vorb─â. SADOVEANU, O. VII 168. Cea mai mare dintre m├«ndrele cr─âiese, Ascult├«nd de sfatul ╚Ť─ârii, so╚Ťul vrednic ╚Öi-l alese. EFTIMIU, ├Ä. 16. P├«n─â oi avea un sfat care s-ascuite, iar nu s─â porunceasc─â. DELAVRANCEA, O. II 150. O, auzi cum cheam-acuma Craiul sfatu-i ├«n╚Ťelept. EMINESCU, O. I 101. ÔŚŐ Sfat popular = organ local al puterii de stat (├«n regiuni, raioane, ora╚Öe ╚Öi comune) prin care se asigur─â participarea larg─â ╚Öi efectiv─â a oamenilor muncii la conducerea, ├«ndrumarea ╚Öi coordonarea ├«ntregii activit─â╚Ťi economice, culturale ╚Öi administrative; cl─âdirea ├«n care ├«╚Öi are sediul acest organ. Sfaturile populare se compun din deputa╚Ťi ale╚Öi pe timp de doi ani de c─âtre oamenii muncii, cet─â╚Ťeni ai Republicii Populare Rom├«ne, din regiunea, raionul, ora╚Öul ╚Öi comuna respectiv─â. CONST. R.P.R. 30. 3. Consf─âtuire. Dup─â un sfat scurt ╚Öi grabnic... hot─âr├«r─â tustrei r├«nduiala b─ât─âliei. SADOVEANU, O. VII 10. Dup─â dou─â-trei zile de g├«ndire ╚Öi de sfat, hot─âr├«r─â c─â e nevoie de o diversiune. AG├ÄRBICEANU, S. P. 246. Mesrur atunci a f─âcut un semn c─âtre toat─â adunarea, prin care le ar─âta c─â sfatul s-a ├«ncheiat ╚Öi c─â fiecare poate pleca. CARAGIALE, P. 140. ÔŚŐ (├Än construc╚Ťie cu verbele ┬źa face┬╗ sau ┬źa ╚Ťine┬╗) Atunci fra╚Ťii ╚Ťinur─â sfat. ISPIRESCU, L. 84. Vorba le e tot de noi ╚śi fac sfaturi pe ascuns S─â ne fac─â-un neagiuns. ALECSANDRI, P. P. 269. ├Äntr-o zi s-au adunat ╚śi-au f─âcut ├«ntre ei sfat. NEGRUZZI, S. I 187. ÔÖŽ (Mai ales ├«n construc╚Ťie cu verbele ┬źa sta┬╗ sau ┬źa ╚Öedea┬╗) Taifas, conversa╚Ťie. St─âtusem la sfat... cu un vechi prietin. SADOVEANU, O. VII 281. Pe b─âncile de l├«ng─â pere╚Ťii c├«rciumii... st─âteau la sfat b─ârba╚Ťii. REBREANU, R. I 126. (Glume╚Ť) Sus, pe gardul dinspre vie, O g─âin─â cenu╚Öie ╚śi-un coco╚Ö ├«mpintenat S-au suit ╚Öi stau la sfat. TOP├ÄRCEANU, P. 276. ÔÖŽ (Rar) Zvon, veste, vorb─â. Ea duce sfat din cas─â-n cas─â, C─â n-am broboade de m─âtas─â, N-am ╚Öor╚Ť cu flori ÔÇô ╚Öi dac─â n-am, Ce-i pas─â? CO╚śBUC, P. I 126.
sfat s. n., pl. sfáturi
sfat s. n., pl. sfáturi
SFAT s. 1. ├«ndemn, ├«ndrumare, ├«nv─â╚Ť─âtur─â, pova╚Ť─â, pov─â╚Ťuire, vorb─â, (pop.) ├«nv─â╚Ť, (├«nv.) consiliu, cuget, d─âsc─âlie, g├ónd, pov─â╚Ťuial─â, pov─â╚Ťuitur─â, sf─âtuial─â, sf─âtuire, socoteal─â. (I-a ascultat toate ~urile.) 2. v. recomandare. 3. v. adunare. 4. (IST.) consiliu, divan, (├«nv.) scaun, t─ânaci. (~ domnesc.) 5. (IST.; ├«n Roma antic─â) sfatul b─âtr├ónilor = senat. 6. v. taifas. 7. consiliu, prim─ârie, (├«nv.) vornicie. (S-a dus la ~ pentru o adeverin╚Ť─â.)
SFAT s. v. acord, aprobare, asentiment, aviz, chibzuial─â, chibzuin╚Ť─â, chibzuire, consf─âtuire, consim╚Ť─âm├ónt, consim╚Ťire, conversa╚Ťie, convorbire, cumin╚Ťenie, cump─ât, cump─âtare, dialog, discu╚Ťie, ├«ncuviin╚Ťare, ├«ng─âduin╚Ť─â, ├«n╚Ťelepciune, ├«nvoial─â, ├«nvoire, judecat─â, m─âsur─â, minte, modera╚Ťie, permisiune, ra╚Ťiune, socoteal─â, socotin╚Ť─â, tact, voie, voin╚Ť─â, vrere.
SF─éT s. v. clopotar, paracliser, ╚Ť├órcovnic.
sfat (-turi), s. n. ÔÇô 1. Pova╚Ť─â, ├«ndemn, opinie. ÔÇô 2. Consiliu, sf─âtuire, adunare deliberativ─â. ÔÇô 3. (├Änv.) Inten╚Ťie, planuri. ÔÇô 4. Conversa╚Ťie, taifas. ÔÇô 5. (Arg.) Palm─â, scatoalc─â. ÔÇô Var. ├«nv. svat. Sl. s┼şv─Ľt┼ş (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 337). Este dubletul lui soviet, s. n., din rus. sovjet. ÔÇô Der. sf─âtui, vb. (a da sfaturi; a ├«ndemna; a t─âif─âsui; refl., a delibera, a se sf─âtui, a se consulta); sf─âtos, adj. (care pov─â╚Ťuie╚Öte bine, prudent; vorb─âre╚Ť); sf─âtuitor, s. m. (pov─â╚Ťuitor, mentor); sf─âto╚Ö(en)ie, s. f. (elocven╚Ť─â, talent de povestitor); sfetnic (var. ├«nv., sfeatnic, sve(a)tnic), s. m. (consilier), din sl. s┼şv─Ľt─şnik┼ş.
SFAT ~uri n. 1) ├Änv─â╚Ť─âtur─â menit─â s─â c─âl─âuzeasc─â pe cineva ├«n diferite situa╚Ťii; pova╚Ť─â; ├«ndrumare. A urma ~ul cuiva. ÔŚŐ A sta la ~ a sta de vorb─â; a conversa. 2) ├«nv. Organ colegial de conducere; consiliu. 3) pop. Conversa╚Ťie (de obicei) pe teme lipsite de importan╚Ť─â. /<sl. sub─Ľtu, sv├ętu
sf─ât2, sfe╚Ťi, s.m. (reg.) copil de ╚Ťigan.
sfat n. 1. consiliu: ascult─â sfatul meu: 2. adunare: trimise sÔÇÖadune boierii la sfat OD.; 3. vorb─â mult─â, conversa╚Ťiune: st─â la sfat; 4. od. casa prim─âriei, palatul municipal. [Vechiu-rom. sveat = slav. S┼ČVIET┼Č].
sfat n., pl. ur─ş (din ma─ş vechiu sfeat, sveat, d. vsl. s┼şv─şet┼ş, sfat, consili┼ş, ├«nvo─şal─â, d. v─şet┼ş, sfat, vietovati, a cuv├«nta. V. sov─şet). Consili┼ş, vorbe de ├«ndrumare: ─ş-am dat sfat s─â plece, ─ş-am cerut sfat. Sf─âtuire, consf─âtuire (Vech─ş): sfatu necura╚Ťilor. Consili┼ş, divan, adunare: sfatu ╚Ť─âri─ş, oameni─ş sÔÇÖa┼ş adunat la sfat. Plan, proiect (Vech─ş): a strica sfatu du╚Ömanilor. Vorb─â, conversa╚Ťiune, ta─şfas: a sta la sfat. Localu ├«n care se ╚Ťinea consiliu, casa municipal─â, prim─âria.
sfat s. v. ACORD. APROBARE. ASENTIMENT. AVIZ. CHIBZUIALĂ. CHIBZUINȚĂ. CHIBZUIRE. CONSFĂTUIRE. CONSIMȚĂMÎNT. CONSIMȚIRE. CONVERSAȚIE. CONVORBIRE. CUMINȚENIE. CUMPĂT. CUMPĂTARE. DIALOG. DISCUȚIE. ÎNCUVIINȚARE. ÎNGĂDUINȚĂ. ÎNȚELEPCIUNE. ÎNVOIALĂ. ÎNVOIRE. JUDECATĂ. MĂSURĂ. MINTE. MODERAȚIE. PERMISIUNE. RAȚIUNE. SOCOTEALĂ. SOCOTINȚĂ. TACT. VOIE. VOINȚĂ. VRERE.
SFAT s. 1. ├«ndemn, ├«ndrumare, ├«nv─â╚Ť─âtur─â, pova╚Ť─â, pov─â╚Ťuire, vorb─â, (pop.) ├«nv─â╚Ť, (├«nv.) consiliu, cuget, d─âsc─âlie, g├«nd, pov─â╚Ťuial─â, pov─â╚Ťuitur─â, sf─âtuial─â, sf─âtuire, socoteal─â. (I-a ascultat toate ~.) 2. pova╚Ť─â, precept, recomandare, recomanda╚Ťie. (Diverse ~ de igien─â.) 3. adunare, (├«nv.) ob╚Öte, sobor, zbor. (~ a hot─âr├«t urm─âtoarele...) 4. (IST.) consiliu, divan, (├«nv.) scaun, t─ânaci. (~ domnesc.) 5. (IST.; ├«n Roma antic─â) sfatul b─âtr├«nilor = senat. 6. taifas, (fam.) taclale (pl.). (St─â la ~ toat─â ziua.) 7. consiliu, prim─ârie, (├«nv.) vornicie. (S-a dus la ~ pentru o adeverin╚Ť─â.)
sfăt s. v. CLOPOTAR. PARACLISER. ȚÎRCOVNIC.
SFAT. Subst. Sfat, sf─âtuial─â (pop.), sf─âtuire (rar), consiliu (├«nv.), pova╚Ť─â (pop.), pov─â╚Ťuial─â (├«nv.), pov─â╚Ťuire, p─ârere, ├«ndemn, ├«ndemnare (rar), recomandare, imbold; ├«ndrumare, dirijare, ├«ndreptare, c─âl─âuzire (rar). Consf─âtuire, sf─âtuire, consultare, consulta╚Ťie, deliberare, delibera╚Ťie (├«nv.). Sf─âto╚Öenie. Consiliu, sfat, divan; cisl─â. Sf─âtuitor, ├«ndrum─âtor,. ├«ndrumar (rar), c─âl─âuz─â, pov─â╚Ťuitor, sfetnic (├«nv.), consilier, mentor. Adj. Pov─â╚Ťuitor, de pova╚Ť─â, ├«ndrum─âtor, c─âl─âuzitor. Sf─âtos. Consultativ. Vb. A sf─âtui, a da (cuiva) un sfat; a recomanda, a indica; a ├«ndemna, a pov─â╚Ťui, a da pove╚Ťe, a consilia (livr.); a ├«ndruma, a c─âl─âuzi. A se sf─âtui (cu cineva), a cislui (reg.), a se consulta (cu cineva), a delibera, a cere (cuiva) p─ârerea, a cere (cuiva) un sfat, a consulta (pe cineva). A ╚Ťine consiliu, a sta (a ╚Öedea) la divan. V. adunare, conducere, ├«nv─â╚Ťare.
sfat, sfaturi, s.n. ÔÇô 1. Pova╚Ť─â, ├«ndemn, ├«ndrumare. 2. Consiliu, consf─âtuire. 3. Adunare deliberativ─â. ÔÖŽ Sfatul popular, organ local al puterii de stat (├«n regiuni, raioane, ora╚Öe ╚Öi comune); nume dat consiliilor locale ╚Öi prim─âriilor ├«n perioada 1950-1989. ÔÖŽ Sfatul b─âtr├ónilor, institu╚Ťie rom├óneasc─â arhaic─â de conducere politic─â ╚Öi administrativ─â a unei comunit─â╚Ťi; Sfatul b─âtr├ónilor, grup statuar realizat din piatr─â, oper─â a sculptorului maramure╚Öean Vida Gheza, amplasat─â ├«n fa╚Ťa Palatului Administrativ din Baia Mare. Sfatul b─âtr├ónilor din Chiuzbaia: Nu departe de Baia Mare, ├«n Chiuzbaia, a existat p├ón─â la ├«nceputul secolului XX un sfat al b─âtr├ónilor. Sfatul se alegea la patru ani ╚Öi trebuia s─â fie format din num─âr impar de persoane. Dac─â ├«n r─âstimpul unui mandat se ├«nt├ómpla s─â moar─â dintre cei ale╚Öi, ei erau ├«nlocui╚Ťi provizoriu p├ón─â la urm─âtoarele alegeri cu oameni ├«n v├órst─â (Dragomir Ignat). 4. Sfatul, prima publica╚Ťie rom├óneasc─â tip─ârit─â la Sighet (├«n 1918). ÔÇô Din sl. săöv─Ťtăö ÔÇ×sfat, consiliu, ├«nvoial─âÔÇŁ < vietu ÔÇ×sfatÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, cf. DER; DEX, MDA).

Sfat dex online | sinonim

Sfat definitie

Intrare: sfat
sfat substantiv neutru
svat
Intrare: sf─ât
sf─ât admite vocativul