Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru sf─ârm─âtur─â

SF─éR├éM─éT├ÜR─é, sf─âr├óm─âturi, s. f. Obiect spart ├«n buc─â╚Ťi (mici); fragment, bucat─â dintr-un astfel de obiect. [Var.: sf─ârm─ât├║r─â s. f.] ÔÇô Sf─âr├óma + suf. -─âtur─â.
SFĂRMĂTÚRĂ s. f. v. sfărâmătură.
SF─éR├éM─éT├ÜR─é, sf─âr├óm─âturi, s. f. Obiect spart ├«n buc─â╚Ťi (mici); fragment, bucat─â dintr-un astfel de obiect. [Var.: sf─ârm─ât├║r─â s. f.] ÔÇô Sf─âr├óma + suf. -─âtur─â.
SFĂRMĂTÚRĂ s. f. v. sfărâmătură.
SF─éR├ÄM─éT├ÜR─é, sf─âr├«m─âturi, s. f. (╚śi ├«n forma sf─ârm─âtur─â) Obiect spart ├«n buc─â╚Ťi mici; fragment dintr-un astfel de obiect. ├Än curtea cea mare s├«nt tot felul de sf─âr├«m─âturi. CAMIL PETRESCU, O. I 205. S-ar putea culege ├«nc─â numeroase versuri... Ele s├«nt ca ni╚Öte sf─âr├«m─âturi din marea inim─â a poetului patriot. DEMETRESCU, O. 163. ÔŚŐ Fig. Noaptea cre╚Ötea umed─â, iar din mahala veneau c├«nd ╚Öi c├«nd sf─ârm─âturi de c├«ntece ╚Öi chiote. DUN─éREANU, CH. 39. ÔÇô Variante: sf─ârm─ât├║r─â, sf─âr─âm─ât├║r─â (SADOVEANU, O. VI 56, NEGRUZZI, S. I 21) s. f.
SFĂRMĂTÚRĂ s. f. v. sfărîmătură.
sfărâmătúră s. f., g.-d. art. sfărâmătúrii; pl. sfărâmătúri
sfărâmătúră s. f., g.-d. art. sfărâmătúrii; pl. sfărâmătúri
SF─éR├éM─éT├ÜR─é s. 1. (rar) zdrobitur─â, (pop.) zdrumic─âtur─â. (~ unui pahar.) 2. brac, (reg.) f─âr├óm─âtur─â. (~ dintr-un obiect.) 3. buc─â╚Ťic─â, f─âr├óm─âtur─â. (N-a mai r─âmas nici o ~ din...)
SF─éR├éM─éT├ÜR─é s. v. frac╚Ťie.
SF─éR├éM─éT├ÜR─é ~i f. Lucru spart ├«n buc─â╚Ťi mici. 2) Fragment dintr-un astfel de lucru. [G.-D. sf─âr├óm─âturii] /a sf─âr├óma + suf. ~tur─â
sf─âr─âm─âtur─â f. lucru sf─âr─âmat.
f─ârm─ât├║r─â f., pl. ─ş. Buc─â╚Ťic─â care cade dintrÔÇÖo bucat─â ma─ş mare: f─ârm─âtur─ş de p├«ne. ÔÇô ╚śi sf-: sf─ârm─âtur─ş de zid. ╚śi f─âr─âm─âtur─â, f─âr├«m─âtur─â ╚Öi (vest) f─âr─âmitur─â, firimitur─â ╚Öi frimitur─â.
sf─ârm─ât├║r─â V. f─ârm─âtur─â.
sfărîmătură s. v. FRACȚIE.
SF─éR├ÄM─éTUR─é s. 1. (rar) zdrobitur─â, (pop.) zdrumic─âtur─â. (~ unui pahar.) 2. brac, (reg.) f─âr├«m─âtur─â. (~ dintr-un obiect.) 3. buc─â╚Ťic─â, f─âr├«m─âtur─â. (N-a mai r─âmas nici o ~ din...)

Sf─ârm─âtur─â dex online | sinonim

Sf─ârm─âtur─â definitie

Intrare: sfărâmătură
sfărâmătură substantiv feminin
sf─ârm─âtur─â