9 definiții pentru sfănțuială
SFĂNȚUIÁLĂ, sfănțuieli,
s. f. (
Fam.) Acțiunea de a sfănțui și rezultatul ei. –
Sfănțui +
suf. -eală.
SFĂNȚUIÁLĂ, sfănțuieli,
s. f. (
Fam.) Acțiunea de a sfănțui și rezultatul ei. –
Sfănțui +
suf. -eală.
SFĂNȚUIÁLĂ, sfănțuieli,
s. f. (Familiar) Acțiunea de a sfănțui și rezultatul ei; dare sau luare de mită; corupere. Judecă don premar Mai strașnic ca un jandar... Căci îi cere sfănțuială Și-n cap cîte-o miruială. ȘEZ. XII 35.
sfănțuiálă (
fam.)
s. f.,
g.-d. art. sfănțuiélii;
pl. sfănțuiéli
sfănțuiálă s. f., g.-d. art. sfănțuiélii; pl. sfănțuiéli SFĂNȚUIÁLĂ s. v. mită, mituială, mituire, șperț, șperțuială. sfănțuĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a sfănțuĭ.
sfănțuială s. v. MITĂ. MITUIALĂ. MITUIRE. ȘPERȚ. ȘPERȚUIALĂ. sfănțuială, sfănțuieli
s. f. 1. mituire
2. acceptare de mită
Sfănțuială dex online | sinonim
Sfănțuială definitie
Intrare: sfănțuială
sfănțuială substantiv feminin