Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru sext─â

S├ëXT─é, sexte, s. f. 1. Treapta a ╚Öasea a gamei diatonice. 2. Intervalul de la orice not─â dat─â p├ón─â la cea de-a ╚Öasea, ├«n ordinea gamei diatonice. ÔÇô Din fr. sexte.
S├ëXT─é, sexte, s. f. 1. Treapta a ╚Öasea a gamei diatonice. 2. Intervalul de la orice not─â dat─â p├ón─â la cea de-a ╚Öasea, ├«n ordinea gamei diatonice. ÔÇô Din fr. sexte.
SÉXTĂ, sexte, s. f. 1. Treapta a șasea a gamei diatonice. 2. Intervalul de la orice notă dată pînă la cea de-a șasea, în ordinea gamei diatonice.
s├ęxt─â s. f., g.-d. art. s├ęxtei; pl. s├ęxte
s├ęxt─â s. f., g.-d. art. s├ęxtei; pl. s├ęxte
SÉXTĂ s.f. (Muz.) Interval într-o gamă diatonică, cuprinzând șase note consecutive; treapta a șasea de la o treaptă dată. [< lat. sextus, cf. fr. sexte, germ. Sexte].
SÉXTĂ s. f. (muz.) interval într-o gamă diatonică de șase trepte; treapta a șasea de la o treaptă dată; supradominantă. (< fr. sexte, germ. Sexte)
SÉXTĂ ~e f. muz. Treapta a șasea a gamei diatonice, care cuprinde șase trepte ale scării muzicale. /<fr. sexte, germ. Sexte, it. sesta
sext─â (< fr. sexte ÔÇ×a ╚ÖaseaÔÇŁ) 1. Intervalul* (simplu) dintre o treapt─â* ╚Öi a ╚Öasea (ascendent sau descendent) a sc─ârii muzicale diatonice*; se noteaz─â uneori cu cifra 6. Tipuri diatonice ├«n sistemul temperat*: s. mare (ex. do-la, sol-mi) valoreaz─â 4 1/2 tonuri* ╚Öi se cifreaz─â 6 M. Cu ajutorul altera╚Ťiilor* se ob╚Ťin s. cromatice* de diferite tipuri: s. m─ârit─â (ex.: do-la diez, sol bemol-mi) cuprinde 5 tonuri ╚Öi se cifreaz─â 6+; s. mic╚Öorat─â (ex.: la diez-fa, do diez-la bemol) cuprinde 3 1/2 tonuri ╚Öi se cifreaz─â 6-. S. mare ╚Öi cea mic─â sunt intervale consonante*, pe c├ónd s. m─ârit─â ╚Öi cea mic╚Öorat─â sunt disonante*. ├Än sistemul temperat ╚Öi tonal, s. sunt enarmonice (2) cu multe alte intervale purt├ónd diferite denumiri; mai apropiate sunt cvinta* ╚Öi septima* (ex.: do-la bemol = do-sol diez ╚Öi re bemol-si bemol = do diez-si bemol), iar mai ├«ndep─ârtate cvarta* ╚Öi octava, ├«n care caz sunt necesare duble altera╚Ťii. Prin r─âsturnare, s. mare devine ter╚Ť─â* mic─â, iar s. mic─â ter╚Ť─â mare; s. mic╚Öorat─â devine ter╚Ť─â m─ârit─â, iar s. m─ârit─â ter╚Ť─â mic╚Öorat─â. 2. Treapta a ╚Öasea a unei gamei, numit─â ╚Öi supradominant─â*, rar subsensibil─â. 3. Orice acord* tonal care poate fi redus, prin r─âsturnare*, la un acord de s.; r─âsturnarea I a trisonului. Av├ónd r─âd─âcini ├«n muzica pop. napolitan─â, s. napolitan─â este un acord format din ter╚Ťa mic─â ╚Öi s. mic─â pe subdominant─â*, de obicei ├«n tonalit─â╚Ťi (2) minore*, cu efecte patetice, atunci c├ónd este urmat direct de acord de tonic─â* sau trec├ónd prin cel de septim─â al dominantei* (ex.: ├«n tonalitatea mi minor* succesiunea la-do-fa becar (la-si-re diez) Ôćĺ sol-si-mi). ÔÖŽ Sunetele diatonice cuprinse ├«ntr-un interval de s. mare (ex.: succesiunea do-re-mi-fa-sol-la) au constituit hexacordul* medieval, corespunz├ónd, ca celul─â scalar─â, tetracordului* din antic., ├«nlocuit ├«n sec. 18 de octav─â*. ├Än gama natural─â* (G. Zarlino) exist─â o s. mare, fa-re 27/16, care ├«ntrece cu o com─â* sintonic─â 81/80 celelalte s. mari (do-la, re-si ╚Öi sol-mi, toate corespunz├ónd raportului 5/3). Celelalte trei s. sunt mici (mi-do, la-fa ╚Öi si-sol) ╚Öi corespund raportului 8/5. Prin r─âsturnare, s. mare fa-re d─â ter╚Ťa* mic─â re-fa 32/27, mai mic─â cu o com─â sintonic─â 81/80 dec├ót celelalte trei ter╚Ťe mici (mi-sol, la-do ╚Öi si-re).

Sext─â dex online | sinonim

Sext─â definitie

Intrare: sext─â
sext─â substantiv feminin